În anul 2025, România a fost destinația finală pentru aproximativ 80 de milioane de colete non-UE, însă mai puțin de 10% dintre acestea au ajuns direct pe teritoriul național. Restul coletelor au fost procesate prin hub-uri regionale din alte țări europene, conform practicilor logistice obișnuite. Limitarea analizei la coletele care au aterizat direct în România distorsionează semnificativ realitatea.
Afirmațiile referitoare la o presupusă „prăbușire” a traficului cargo nu sunt susținute de datele publice disponibile. Nu există dovezi care să indice o reducere structurală cauzată de introducerea taxei logistice. Estimările de pierderi în valoare de sute de milioane de euro se bazează pe ipoteze eronate, în special pe aplicarea unor taxe vamale pentru colete cu valoare declarată de sub 150 de euro. Aceste cifre nu sunt susținute de date oficiale sau metodologii verificate.
Reprezentanții ARMO subliniază că subiectul taxării vamale în România pentru coletele cu valoare declarată sub 150 de euro reprezintă o premisă falsă.
Ei menționează că aceste colete sunt în prezent scutite de taxe vamale, conform legislației europene actuale. Aceasta este recunoscută în spațiul public și la nivelul Uniunii Europene ca fiind un factor al concurenței neloiale din partea companiilor extracomunitare. Din acest motiv, la nivel european s-a convenit eliminarea acestei scutiri și introducerea unei taxe vamale fixe de 3 euro per produs, separată de taxa logistică anunțată de Comisia Europeană, măsura urmând a fi aplicată începând cu 1 iulie 2026. Prin urmare, afirmațiile privind pierderile României din taxe vamale necolectate sunt nefondate, iar aceste taxe sunt resurse proprii ale Uniunii Europene, nu venituri ale bugetului național. România nu poate pierde venituri pe care nu le-a avut vreodată și care nu i-ar fi fost alocate oricum.
„În același timp, Uniunea Europeană a convenit să implementeze o taxă logistică începând cu noiembrie 2026, ca răspuns la volumul în continuă creștere al coletelor cu valoare redusă din afara spațiului european și la presiunea exercitată asupra autorităților vamale naționale de procesarea acestora,” se precizează în comunicatul emis de ARMO.
În acest context, Asociația Română a Magazinelor Online afirmă că normele de implementare pentru taxa logistică nu au fost încă adoptate. Reprezentanții ARMO solicită o „adoptare rapidă a acestor norme, pentru a oferi predictibilitate actorilor economici, o aplicare uniformă la nivel național și pentru a evita interpretările divergente sau estimările speculative privind impactul măsurii.”
„Măsuri similare au fost implementate sau sunt în curs de implementare și în alte state membre UE, confirmând că aceasta nu este o inițiativă izolată a României, ci o abordare coordonată pentru a gestiona provocările generate de fluxul masiv de colete ieftine din țări terțe, care afectează echilibrul concurențial pe piața europeană.”
În discuțiile publice s-a creat confuzie între două tipuri de importuri: procedura H7 pentru coletele cu valoare redusă și procedura H1 pentru importurile comerciale obișnuite. Pentru coletele mici, TVA este plătită de consumatori la momentul plasării comenzii și apoi este virată statului. În cazul importurilor comerciale, TVA se plătește la vamă, în statul de import. Taxa logistică se aplică doar coletelor mici, nu și importurilor comerciale. Din acest motiv, afirmații precum că statul nu mai încasează TVA sunt greșite – TVA se încasează în continuare pentru coletele cu valoare declarată sub 150 de euro, indiferent dacă acestea ajung în România sau în orice alt stat membru al UE. De asemenea, importurile H1 nu pot fi afectate de introducerea acestei taxe, atâta timp cât aceasta nu se aplică acestui tip de importuri.”
Reprezentanții ARMO subliniază și faptul că „dacă informația se dovedește a fi adevărată, creșterea importurilor prin procedura H1 reprezintă un lucru benefic pentru consumatorul român, deoarece permite autorităților vamale să exercite un control efectiv asupra mărfurilor din perspectiva conformității, siguranței și standardelor, contribuind astfel la protecția consumatorilor și la o concurență echitabilă.”
Informațiile circulante în spațiul public bazate pe ipoteze false duc la concluzii nerealiste, care nu rezistă unei analize fiscale simple. AMRO se angajează să promoveze dezbateri informate despre comerțul electronic și aspectele fiscale aplicabile, respingând ferm răspândirea de informații inexacte care pot induce în eroare publicul.”
