Pachetul lansat de ministerul de resort reunește măsuri fiscale care vor intra în vigoare începând cu anul 2026 și scheme de sprijin destinate investițiilor strategice, întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și sectoarelor în care România se confruntă cu deficite semnificative de balanță comercială.
În deschiderea conferinței, ministrul finantelor a subliniat importanța unui instrument-cheie deja implementat: garanția de portofoliu pentru IMM-uri și microîntreprinderi. Acest mecanism, cu un plafon total de 8 miliarde de lei și convenții semnate cu 10 bănci comerciale, este destinat să sprijine peste 25.000 de beneficiari în perioada 2026-2027, având un impact pozitiv asupra sectorului întreprinderilor mici și mijlocii.
„Este un instrument existent pe piață care va influența semnificativ zona de IMM-uri”, a declarat Nazare.
Pachetul de relansare se împarte în două componente esențiale: fiscalitate și scheme de sprijin. Prima componentă se concentrează pe măsuri fiscale menite să genereze mai mulți bani în economie și să stimuleze investițiile, în timp ce a doua urmărește introducerea de noi scheme de sprijin pentru companii, axate pe domenii strategice.
„Nu ne axăm pe susținerea generalizată, ci pe acele domenii în care România înregistrează deficite mari de balanță comercială și unde importurile depășesc semnificativ exporturile”, a subliniat ministrul.
Printre sectoarele vizate se numără industria prelucrătoare, sectorul farmaceutic, procesarea resurselor, tehnologiile emergente, cercetarea-dezvoltarea, IMM-urile și industria de apărare.
O inovație majoră adusă de acest pachet este introducerea unei scheme dedicate investițiilor care depășesc un miliard de lei (aproximativ 200 de milioane de euro). Potrivit ministrului, România nu a avut până acum un instrument suficient de flexibil pentru a atrage mari investitori internaționali.
„Am pierdut multe oportunități de investiții deoarece nu am dispus de un instrument adecvat. Când un investitor important venea, nu știam ce să-i oferim: credit fiscal, granturi sau terenuri”, a explicat Nazare.
Noua schemă va funcționa ca un instrument de diplomație economică, permițând statului să răspundă rapid și adaptat fiecărui proiect major de investiții.
Valorificarea resurselor minerale și a materialelor critice, cum ar fi cuprul și grafitul, reprezintă un alt aspect important al acestui pachet. Guvernul a prioritizat aceste domenii conform politicilor Comisiei Europene, având scopul de a crea lanțuri de valoare în România, nu doar de a exporta materie primă.
În paralel, se va lansa o nouă schemă dedicată cercetării-dezvoltării și sectorului tech, care va sprijini start-up-urile de înalt potențial provenite din acceleratoare și universități, ajutându-le să se dezvolte către zona de business.
De asemenea, pentru prima dată, industria națională de apărare va beneficia de o schemă specifică, finanțată din fonduri europene, cu un buget de 200 de milioane de euro, după negocieri de șase luni cu Comisia Europeană. Proiectele eligibile vor începe de la 10 milioane de euro.
Pachetul include, de asemenea, o garanție de stat de 500 de milioane de lei pentru IMM-uri, destinată proiectelor de dimensiuni mai mici, cu valori cuprinse între 7 și 50 de milioane de lei. În acest context, este prevăzut un buget distinct de 100 de milioane de euro pentru investițiile realizate de românii din diaspora.
Componenta fiscală a pachetului se bazează pe ideea de a lăsa mai mulți bani în sectorul privat. Printre măsurile anunțate se numără:
- posibilitatea combinării amortizării accelerate cu facilitățile pentru profitul reinvestit, începând cu 2026;
- creșterea plafonului pentru TVA la încasare de la 4,5 milioane de lei la 5 milioane, iar ulterior la 5,5 milioane;
- introducerea unei super-deduceri de 65% pentru echipamente;
- sistem simplificat pentru regimul microîntreprinderilor, cu reguli mai flexibile referitoare la angajați, concedii medicale și vânzarea de imobilizări;
- reintroducerea bonificației de 3% pentru persoanele juridice, extinsă pentru prima dată și la persoanele fizice care depun declarația unică.
În plus, declarația unică va fi precompletată și disponibilă electronic pentru prima dată.
Guvernul își propune să dezvolte și piața de capital, printr-o super-deducere de 50% pentru companiile care se listează la bursă și prin acordarea unui stimulent de 400 de euro pentru angajații care investesc pe piața de capital.
Exim Bank va avea un rol extins în sprijinirea internaționalizării companiilor românești, cu accent pe reconstrucția Ucrainei și expansiunea în Europa Centrală și de Est.
Conform ministrului Finanțelor, la aproximativ trei luni după aprobarea pachetului vor fi publicate hotărârile de guvern care vor stabili criteriile pentru fiecare schemă. Apelurile de proiecte vor fi lansate cel mai probabil în trimestrul III și IV din acest an.
„Este crucial să avem proiecte depuse și aprobate în 2026. Rata de multiplicare a acestor investiții este de trei-patru ori mai mare, pentru că alături de banii statului vor veni și mulți bani privați”, a concluzionat Alexandru Nazare.
