Kaja Kallas, la finalul unui panel de discuții la Conferința de Securitate de la München, a exprimat rezerve cu privire la ideea desemnării unui trimis al Uniunii Europene pentru negocierile de pace cu Rusia în contextul invaziei din Ucraina. Ea a subliniat importanța nu doar a participării la negocieri, ci și a clarificării cerințelor pe care UE trebuie să le adreseze Rusiei.
„Mai important decât a avea un loc la masă este să știi ce să ceri atunci când ești acolo”, a declarat Kallas, insistând asupra necesității ca Uniunea Europeană să stabilească un set clar de cerințe esențiale. „De aceea am propus statelor membre un mandat concret cu solicitările pe care trebuie să le adresăm Rusiei. Oricine va merge la acea masă, fie individual, fie bilateral, trebuie să ceară aceste lucruri rușilor. Avem un proverb estonian: dacă ceri mult, primești puțin; dacă ceri puțin, nu primești nimic; și dacă nu ceri nimic, plătești în plus”, a explicat ea, încheind astfel discuțiile din cadrul panelului.
În altă parte a conferinței, președintele leton Edgars Rinkēvičs a fost întrebat despre impactul alegerilor viitoare din Ungaria asupra parcursului Ucrainei spre Uniunea Europeană. Rinkēvičs a fost prudent, menționând că rezultatele sunt imprevizibile. „Atât Jocurile Olimpice, cât și alegerile pot produce rezultate neașteptate. Să nu ne grăbim să facem presupuneri; doar alegătorii din fiecare țară pot decide”, a spus el, referindu-se la opoziția premierului ungar Viktor Orbán față de aderarea Ucrainei. De asemenea, el a menționat că anul viitor vor avea loc alegeri și în Franța și Polonia, ceea ce ar putea schimba dinamica procesului de aderare.
Rinkēvičs a comentat și cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru o dată clară de aderare a Ucrainei la UE, afirmând că Uniunea înțelege importanța Ucrainei, dar că în prezent nu există disponibilitate pentru a stabili o dată concretă. „UE vrea să vadă Ucraina aderând cât mai curând posibil”, a spus el, subliniind că procesul trebuie să ia în considerare și situația din Balcanii de Vest și Republica Moldova, adăugând că Moldova nu poate fi ignorată odată cu integrarea Ucrainei.
Adjunctul secretarului general al NATO, Radmila Šekerinska, a abordat necesitatea creșterii producției de echipamente militare, reiterând mesajul ministrului francez Benjamin Haddad privind preferința pentru producția europeană. „La ultimul summit NATO de la Haga s-a convenit nu doar să creștem cheltuielile pentru apărare, ci și să accelerăm producția proprie”, a declarat Šekerinska, menționând că stocurile actuale nu sunt suficiente pentru a răspunde nevoilor urgente ale Ucrainei, cum ar fi apărarea aeriană.
Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a subliniat importanța „preferinței europene” în achizițiile de apărare, afirmând că este o chestiune de bun simț. „Nu are sens să folosim bani pentru a susține industrii din afara Europei, cum ar fi o fabrică din Kentucky, SUA”, a declarat el, subliniind și importanța controlului asupra utilizării și exportului tehnologic al armamentului.
Haddad a adăugat că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe propriile priorități și să evite să se lase influențată de laudele din partea SUA. „Cea mai proastă lecție pe care am putea să o tragem este să ne agățăm de câteva cuvinte frumoase”, a afirmat el, accentuând nevoia de a remodela relația transatlantică într-un mod echilibrat.
Kallas a comentat, de asemenea, că, deși pot exista divergențe, colaborarea cu SUA este esențială. „Mesajul pe care l-am primit este că America și Europa sunt strâns legate, și vor rămâne așa în viitor. Nu suntem de acord pe toate problemele, dar cred că putem construi pe această bază”, a spus Kallas.
În ultima zi a Conferinței de Securitate de la München, Kallas a răspuns și la discursul senatorului american Marco Rubio, afirmând că „Europa nu se confruntă cu dispariția civilizației” și că multe țări doresc să se alăture Uniunii Europene. Ea a subliniat, totodată, provocările pe care le reprezintă Rusia, explicând că scopul său nu se limitează doar la Ucraina. „Rusia nu este o superputere; după ani de conflict, economia sa este în colaps și este izolată de piețele energetice europene”, a conchis Kallas, subliniind că cea mai mare amenințare pe care o reprezintă Rusia este că obține mai mult la masa negocierilor decât pe câmpul de luptă.
