Reforma pensiilor a fost declarată constituțională, reprezentând un pas esențial pentru asigurarea corectitudinii și stabilității bugetare. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a subliniat într-o postare pe Facebook că decizia recentă legată de reforma pensiilor speciale nu este doar o chestiune juridică, ci și un semnal de corectitudine așteptat de societate. Aceasta este cheia care completează un puzzle al normalității. Prin reechilibrarea criteriilor de echitate și implementarea de măsuri pentru sănătatea economică, România își reasează economia pe baze sustenabile, având un impact direct asupra deficitului bugetar și a capacității statului de a investi constant.
În primii șapte luni de mandat, Nazare a urmărit cu prioritate restabilirea unei relații corecte cu Comisia Europeană. Obiectivul său a fost ca România să poată negocia cu credibilitate forma actuală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și să evite punerea în pericol a fondurilor europene esențiale pentru relansare.
„Prin discuții și negocieri intense, am reușit să salvăm finanțarea unor proiecte esențiale, cum ar fi Autostrada Moldovei, și să obținem a doua cea mai mare alocare din Programul SAFE, ceea ce înseamnă că România va dispune de peste 16 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii și a industriei de apărare. Totodată, am stabilit o traiectorie care ne permite să ieșim din procedura de deficit excesiv fără a genera șocuri structurale. Toată această credibilitate ar fi fost pusă sub semnul întrebării fără decizia de astăzi a Curții Constituționale”, a explicat ministrul.
În urma hotărârii Curții Constituționale, Nazare a evidențiat două efecte esențiale pe termen mediu și lung:
Primul efect este reducerea poverii bugetului. Aceasta se va realiza prin diminuarea cheltuielilor statului cu pensiile speciale, ceea ce va crea un spațiu fiscal-bugetar necesar pentru direcționarea resurselor către investiții, infrastructură, educație și sănătate. Aceste domenii sunt esențiale, având potențialul de a îmbunătăți serviciile publice, de a genera locuri de muncă și de a stimula creșterea economică.
Al doilea efect se referă la consolidarea credibilității externe. „Este un alt semnal pe care România îl transmite partenerilor internaționali: că avem capacitatea să ne implementăm reformele, chiar dacă, în cazul acestei reforme, o facem cu întârziere. Această întârziere ar putea costa România 231 de milioane de euro din PNRR, din cauza neîndeplinirii calendarului convenit cu Comisia Europeană; totuși, corectarea situației crește șansele deblocării fondurilor europene și menținerii unui cost mai redus al finanțării statului”, a adăugat Nazare.
Ministrul a încheiat subliniind importanța schimbărilor structurale reale și a predictibilității pentru protejarea viitorului economic al țării. Controlul cheltuielilor curente, atragerea fondurilor europene și consolidarea încrederii investitorilor și partenerilor europeni rămân priorități cheie pentru acest an, având efecte directe asupra stabilității economice și a nivelului de trai.
