Susținătorii mișcării pro-democrație din Hong Kong, care au contestat recent sentințele, fac parte din grupul celor 47 de activiști acuzați în 2021 de conspirație la subversiune. Aceștia au fost implicați în organizarea unei alegeri primare neoficiale, conform unei informații furnizate de AP.
Acțiunile de urmărire penală în masă, ce au vizat unii dintre cei mai renumiți activiști din oraș, au avut un impact devastator asupra mișcării pro-democrație, care a cunoscut un vârf de intensitate în timpul protestelor de amploare din 2019.
În anul 2024, 45 dintre inculpați au primit pedepse cuprinse între patru și zece ani, sentințele fiind vehement criticate atât de către guvernele internaționale, cât și de organizații pentru drepturile omului.
Unsprezece activiști care erau membri ai parlamentului și au contestat condamnările s-au văzut privați de mandatele lor legislative. Toate apelurile formulate de zece dintre ei, împreună cu un alt activist, au fost respinse de Curtea de Apel.
În contextul protestelor din 2019, tabăra pro-democrație a încercat să își consolideze poziția în alegerile legislative din 2020. Alegerile primare neoficiale aveau rolul de a selecta candidații pro-democrație pentru competiția oficială.
Condamnările au avut un efect de înăbușire asupra disidenței din Hong Kong. În cadrul procesului, procurorii au susținut că scopul activiștilor era de a paraliza funcționarea guvernului din Hong Kong și de a forța demisia liderului orașului. Aceștia sperau să obțină o majoritate legislativă și să utilizeze această putere pentru a bloca bugetele guvernamentale.
Judecătorii de la curtea de apel au stabilit că planul formulat de activiști era ilegal conform legislației privind securitatea națională. Aceștia au menționat că strategia a fost concepută de juristul Benny Tai, considerat de instanța inferioară drept „creierul” planului, caracterizând-o ca o „armă constituțională de distrugere în masă” destinat să răstoarne ordinea constituțională a orașului.
Criticii au subliniat că aceste condamnări demonstrează modul în care autoritățile au reprimat disidența în urma protestelor din 2019. Atât Beijingul, cât și guvernul din Hong Kong afirmă că legea securității naționale este esențială pentru menținerea stabilității orașului.
