Praful mineral din atmosferă, adesea neglijat în dezbaterile legate de calitatea aerului în mediul urban, reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea publică, conform unei cercetări recente care a analizat date satelitare pe parcursul a 15 ani. Aproximativ 90% din cele aproape 800 de milioane de locuitori ai celor 81 de metropole globale sunt expuși la niveluri de praf ce depășesc limitele anuale considerate sigure, conform publicației The Conversation.
Praful, al doilea cel mai abundent aerosol de pe planetă, joacă un rol crucial în această problemă. De obicei, discuțiile despre poluarea aerului se concentrează pe emisiile de dioxid de azot (NO₂), dioxid de sulf (SO₂), ozon (O₃) sau dioxid de carbon (CO₂). Totuși, analiza recentă scoate în evidență un aspect mai puțin discutat: praful din atmosferă.
Din punct de vedere al masei, particulele de praf constituie al doilea cel mai răspândit aerosol la nivel global, fiind depășite doar de microparticulele de sare marină. Aceste particule sunt predominante în aerosolii din regiunile continentale extinse. Sursele naturale, în special din regiunile aride și semi-aride, contribuie anual cu aproximativ 4.680 de teragrame (miliarde de kilograme) de praf în atmosferă. La acestea se adaugă și contribuția activităților umane, cum ar fi transportul rutier, construcțiile, agricultura intensivă, defrișările și schimbările în utilizarea solului.
Compoziția prafului atmosferic este variată, particulele având dimensiuni ce variază considerabil, de la sub 0,1 micrometri (comparabile cu dimensiunea unui virus) până la peste 100 de micrometri (aproape de grosimea unui fir de păr). Cea mai mare îngrijorare este legată de fracțiunea fină a particulelor, care poate pătrunde profund în sistemul respirator, fiind asociată cu afecțiuni pulmonare și cardiace, reacții alergice severe și un risc crescut de cancer. Există, de asemenea, dovezi că praful atmosferic poate transporta bacterii și alți agenți patogeni.
Cercetarea a analizat dinamica prafului din troposfera inferioară deasupra a 81 dintre cele mai populate orașe ale lumii, fiecare având peste 5 milioane de locuitori, pe parcursul a mai mult de 15 ani. Rezultatele au evidențiat o distribuție geografică distinctă, zonele cele mai afectate fiind Orientul Mijlociu, subcontinentul indian, Asia de Est și Sahel. Deși unele orașe înregistrează o scădere a concentrațiilor, multe dintre aceste tendințe nu sunt statistic semnificative, iar nivelurile de poluare rămân alarmante. Având în vedere ritmul accelerat al urbanizării, se estimează că populația acestor aglomerări ar putea depăși un miliard de locuitori în următorul deceniu, ceea ce ar putea duce la o creștere a expunerii, chiar dacă valorile medii ar scădea ușor.
Pe baza concluziilor acestei analize, multe guverne își consolidează cadrele legale privind calitatea aerului. Organizații internaționale și programe specializate, inclusiv cele gestionate de Organizația Meteorologică Mondială, lucrează pentru a îmbunătăți sistemele de monitorizare și prognoză a acestui fenomen.
Uniunea Europeană a inclus aerosolii de origine naturală, incluzând praful atmosferic, în directiva actualizată privind calitatea aerului, recunoscând efectele cumulative asupra sănătății populației. Odată cu expansiunea urbană și transformarea orașelor în centre vitale ale civilizației, gestionarea poluării aerului – cu un accent special pe componenta minerală – devine esențială pentru sănătatea publică, stabilitatea socio-urbană și dezvoltarea durabilă.
