Experții climatologici preconizează că între lunile februarie și aprilie sistemul climatic va avea o configurație ENSO neutră, având o probabilitate de aproximativ 60%. Totuși, specialiștii de la NOAA atrag atenția asupra existenței unor „incertitudini semnificative” în modelele predictive, subliniind că prognozele formulate în această perioadă a anului au o fiabilitate mai scăzută, conform Euronews.
El Niño–Southern Oscillation (ENSO) este un ciclu climatic complex, caracterizat prin alternarea între două faze opuse: El Niño și La Niña, care influențează circulația atmosferică și oceanică la nivel global.
Mecanismele celor două faze: El Niño și La Niña
În mod obișnuit, alizeele din Pacificul ecuatorial transportă mase de apă caldă de la marginile estice ale bazinului spre cele vestice. Cu toate acestea, atunci când se dezvoltă fenomenul El Niño, acești curenți de aer pot slăbi sau chiar inversa direcția, provocând o încălzire anormală a apelor din estul Pacificului.
În contrast, în cadrul fenomenului La Niña, alizeele devin mai puternice, favorizând ridicarea apelor reci din adâncurile oceanului și răcirea suprafeței apei, în special de-a lungul coastelor americane.
Episoadele de El Niño apar la intervale neregulate, de obicei la fiecare 2-7 ani, cu o durată medie de aproximativ 12 luni, deși există cazuri în care acestea pot dura mai mult.
El Niño și efectele asupra climei globale
Fenomenul El Niño este asociat cu o scădere a precipitațiilor în regiunile tropicale ale Asiei, Africii și Americii de Sud, perturbând astfel sistemele musonice. Pe de altă parte, el favorizează precipitații abundente și inundații în sudul Statelor Unite, Peru și în anumite zone din Europa Mediteraneană.
Mai mult decât atât, El Niño contribuie la intensificarea valurilor de căldură, motiv pentru care anii în care acest fenomen este activ tind să devină printre cei mai călduroși din istoria măsurătorilor meteorologice. Specialiștii estimează că acest fenomen poate adăuga o creștere temporară de 0,1-0,2°C la temperatura medie globală.
Această creștere se adaugă trendului general de încălzire provocat de activitățile umane, care a dus deja la o creștere a temperaturii planetare cu 1,3-1,5°C în comparație cu perioada preindustrială.
Reconfigurarea reperelor climatice
Administrația Națională pentru Ocean și Atmosferă (NOAA) a lansat recent un nou indice de evaluare pentru fenomenele El Niño și La Niña, comparând temperaturile din Pacific nu doar cu media istorică, ci și cu cele din alte zone tropicale ale globului.
Pe măsură ce concentrația de gaze cu efect de seră continuă să crească, conceptul de „normal” climatic se schimbă constant, iar diferențele între metodele de calcul tradiționale și cele moderne pot ajunge până la 0,5°C, suficient pentru a influența clasificarea unui episod climatic.
Un an sub semnul instabilității
Oamenii de știință avertizează că instalarea fenomenului El Niño în ultimele luni ale anului 2026 ar putea plasa acest an în fruntea celor mai calde ani înregistrați vreodată.
„Parametrii tradiționali ai normalității au fost depășiți de mult”, afirmă cercetătorii, subliniind acumularea progresivă de energie termică în sistemul climatic. În aceste condiții, reactivarea El Niño ar putea să conducă la o serie de evenimente extreme – secete severe, ploi torențiale și canicule record – cu un impact major asupra ecosistemelor și populațiilor.
