Comisia Europeană a lansat un nou instrument bazat pe inteligență artificială, denumit TraceMap, menit să transforme modul de detectare și gestionare a fraudelor alimentare, precum și a incidentelor de origine alimentară în cadrul Uniunii Europene. Acest instrument inovator este proiectat pentru a reduce timpii de răspuns și a îmbunătăți trasabilitatea, devenind astfel o resursă esențială pentru autoritățile naționale în eforturile lor de a asigura siguranța alimentară și transparența în lanțul de aprovizionare, conform unei analize publicate de Foodingredientsfirst.
TraceMap utilizează tehnologia inteligenței artificiale pentru a accelera identificarea posibilelor fraude alimentare și a focarelor de contaminare, facilitând reacții rapide și coordonate în toate statele membre ale UE. Prin automatizare, instrumentul îmbunătățește eficiența protocoalelor de siguranță alimentară, permițând identificarea promptă a produselor nesigure sau neconforme, astfel încât acestea să poată fi retrase rapid de pe piață.
Un aspect central al TraceMap este întărirea practicilor de siguranță alimentară și a mecanismelor de gestionare a crizelor. Acum, autoritățile naționale dispun de un instrument mai eficient și mai fiabil pentru a identifica produsele și operatorii cu risc crescut, reducând astfel probabilitatea apariției focarelor de boli transmise prin alimente.
TraceMap contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea măsurilor antifraudă pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare cu alimente, prin identificarea mai rapidă a modelelor comerciale și de producție suspecte.
În plus, acest instrument susține obiectivele agricole ale Uniunii Europene, permițând un control mai rapid și mai eficient asupra bunurilor importate și întărind protecția consumatorilor. Astfel, autoritățile sunt mai bine pregătite să asigure respectarea standardelor și reglementărilor europene.
Urmărirea produselor alimentare și a operatorilor de-a lungul lanțului de aprovizionare a fost, până acum, un proces complex și consumator de timp, care necesita verificări manuale extinse. TraceMap abordează aceste provocări prin automatizarea cartografierii trasabilității, oferind vizualizări detaliate ale lanțurilor de aprovizionare complicate. Datorită funcțiilor avansate de căutare bazate pe inteligență artificială, platforma permite autorităților să acceseze rapid date relevante, economisind timp și resurse.
Instrumentul se integrează, de asemenea, cu principalele baze de date ale UE, inclusiv TRACES (Sistemul de control al comerțului și experți), rețeaua de alertă și cooperare, precum și sistemul de alertă rapidă pentru alimente și hrana pentru animale. Această integrare permite autorităților să acceseze rapid informații vitale și să ia decizii mai eficiente.
Capacitățile TraceMap, bazate pe inteligență artificială, au potențialul de a remodela viitorul siguranței alimentare în Uniunea Europeană. Prin identificarea mai rapidă a riscurilor și îmbunătățirea colaborării între autorități, platforma contribuie la crearea unui sistem alimentar mai sigur și mai transparent.
Într-un context în care frauda alimentară și incidentele de origine alimentară continuă să reprezinte provocări semnificative pentru industrie, instrumente precum TraceMap oferă o apărare esențială și contribuie la sporirea siguranței lanțului alimentar pentru consumatorii din întreaga Europă.
Frauda alimentară rămâne o problemă majoră în Uniunea Europeană, generând pierderi economice estimate între 8 și 12 miliarde de euro anual și punând în pericol sănătatea consumatorilor. Cele mai frecvent vizate sunt produsele alimentare de înaltă valoare, care sunt ușor de falsificat sau care implică lanțuri lungi de aprovizionare.
Conform rapoartelor recente, cele mai fraudate produse alimentare în UE includ:
- Uleiul de măsline (în special cel extravirgin): Este considerat „regele” produselor falsificate, cu fraude la niveluri record în 2024-2025, în contextul creșterii prețurilor. Fraudele includ amestecarea uleiului extravirgin cu uleiuri mai ieftine sau etichetarea falsă a originii.
- Mierea și produsele apicole: Multe produse importate sunt diluate cu siropuri de zahăr ieftine, iar un studiu UE a arătat că 46% din mierea verificată a fost suspectată de adulterare.
- Peștele și fructele de mare: Practicile includ substituția speciilor și etichetarea greșită a provenienței.
- Băuturile alcoolice (în special vinul): Falsificarea vinurilor cu Denumire de Origine Protejată este o problemă majoră, împreună cu reetichetarea produselor expirate.
- Produsele organice/bio: Există cazuri frecvente de amestecare a produselor convenționale cu cele ecologice pentru a obține un preț mai mare.
- Carnea și produsele din carne: Substituția cărnii de vită cu specii mai ieftine este o problemă gravă.
- Condimentele: Falsificarea șofranului, scorțișoarei și piperului este frecventă prin amestecarea cu materiale mai ieftine.
- Cafeaua și ceaiul: Adăugarea de materii vegetale străine sau etichetarea cafelei de calitate inferioară ca premium sunt practici întâlnite.
