Cancelarul german Friedrich Merz a declarat clar că Germania nu va fi implicată în conflictul din Iran, în ciuda apelurilor venite din partea președintelui american Donald Trump.
„Nu avem mandat din partea Națiunilor Unite, a Uniunii Europene sau a NATO, conform cerințelor Legii fundamentale”, a subliniat Merz în fața jurnaliștilor. El a adăugat că este evident că acest război nu este o problemă ce ține de NATO.
În prealabil, Donald Trump a exprimat speranța că Marea Britanie și alte națiuni vor trimite nave de război pentru a ajuta la deschiderea Strâmtorii Ormuz, avertizând că lipsa unui răspuns adecvat ar putea avea consecințe grave asupra viitorului NATO.
„Nici Statele Unite ale Americii și nici Israelul nu ne-au consultat înainte de acest conflict”, a completat Merz. „În ceea ce privește Iranul, nu a existat niciodată o decizie comună privind implicarea militară a Germaniei în acest context”, a adăugat el.
Ministerul Afacerilor Externe al României a declarat că țara nu este parte a conflictului, ca răspuns la amenințările din partea Iranului, care a afirmat că folosirea bazelor militare românești de către SUA ar reprezenta o agresiune împotriva sa.
Reacția MAE vine după declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, care a subliniat că România ar participa la o agresiune militară dacă își va permite în mod activ bazele militare pentru SUA.
Premierul spaniol, Pedro Sánchez, a criticat, de asemenea, acțiunile lui Trump, afirmând că războiul împotriva Iranului subminează ordinea internațională și este un conflict unilateral, fără consultarea aliaților.
În Iran, Ayatollahul Khamenei l-a numit pe Generalul Mohsen Rezaei consilier militar al Comandamentului Suprem al Forțelor Armate, acesta având o experiență anterioară ca lider al Gărzilor Islamice Revoluționare.
Trump a declarat că războiul din Iran se va încheia în curând, dar a acuzat Iranul că nu este pregătit pentru un acord. El a subliniat că prețul conflictului este „neglijabil”.
Agenția iraniană Tasnim a detaliat condițiile preliminare pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz, inclusiv ridicarea sancțiunilor, retragerea bazelor americane și facilitarea comerțului în alte valute decât dolarul.
La Ierusalim, jurnaliștii AFP au raportat o explozie puternică în urma lansării de rachete către oraș, acțiune care a fost considerată o represalie din partea Teheranului pentru atacurile israeliene asupra orașelor iraniene.
Emiratele Arabe Unite au interceptat recent 6 rachete balistice și 21 de drone, totalizând 304 rachete balistice interceptate de la începutul atacurilor iraniene.
Un raport din Doha a menționat mai multe explozii, cu Ministerul Apărării din Qatar anunțând interceptarea unui atac cu rachete, în timp ce Iranul desfășura represalii împotriva statelor din Golf.
Trump a anunțat o conferință de presă, în care nu a oferit detalii suplimentare, dar a precizat că va discuta înainte de reuniunea comitetului executiv al Kennedy Center.
Ministrul de Externe al Danemarcei a solicitat ca Europa să fie pregătită să intervină în Strâmtoarea Ormuz, chiar dacă continentul nu sprijină războiul împotriva Iranului.
Iranul a acuzat Ucraina de implicare în conflict, menționând că trimiterea de consilieri militari de către Kiev în Orientul Mijlociu ar putea face din Ucraina complice la agresiunea Statelor Unite și Israelului.
Qatarul a emis o alertă de nivel ridicat de amenințare la adresa securității naționale, îndemnând locuitorii să rămână în locuri sigure.
Un raport a evidențiat că serviciile de informații americane i-au prezentat lui Trump detalii despre viața personală a lui Mojtaba Khamenei, sugerând posibile implicații despre orientarea sexuală a acestuia, ceea ce ar putea avea consecințe grave în contextul legislației iraniene.
Producția de petrol a Emiratelor Arabe Unite a scăzut drastic din cauza blocajelor din Strâmtorile Ormuz, iar Iranul a reafirmat că nu va deschide strâmtoarea pentru nicio țară care intenționează să atace.
Conflictul din Orientul Mijlociu este așteptat să se prelungească până în septembrie, în timp ce Uniunea Europeană a anunțat un ajutor umanitar de 525 de milioane de dolari pentru a sprijini regiunea afectată de război.
Iranul a transmis un avertisment direct către România, afirmând că utilizarea bazelor sale militare de către SUA ar fi considerată o agresiune militară. Germania și Grecia s-au aliniat, excludând orice implicare militară în operațiunile din Strâmtorile Ormuz, reafirmând că acest conflict nu este în interesul lor.
Premierul britanic Starmer a declarat că Regatul Unit nu se va implica într-un război mai amplu, prioritizând protecția cetățenilor săi și căuta soluții diplomatice pentru restabilirea stabilității în regiune.
Doi miniștri germani au criticat vehement poziția lui Trump, afirmând că Germania nu va participa la securizarea Strâmtorii Ormuz și că este esențial să se ajungă la o soluție negociată pentru a asigura securitatea în zonă.
Presa internațională a raportat că războiul din Orientul Mijlociu provoacă un nou șoc energetic pentru Europa, o situație deja fragilă din punct de vedere economic. Israelul a confirmat că a început o ofensivă terestră limitată împotriva Hezbollah și a lansat atacuri extinse asupra infrastructurii iraniene.
În concluzie, situația din Orientul Mijlociu rămâne extrem de tensionată, cu implicații globale semnificative, pe fondul escaladării conflictului și al reacțiilor internaționale la provocările generate de Iran.
