Radu Marinescu a adus în atenție, marți, costurile ridicate asociate cu implementarea sistemului de monitorizare a deținuților, subliniind că suma necesară pentru a-l face operațional este de 112 milioane de lei. Acest sistem, care ar fi trebuit să funcționeze încă din 2021, a întâmpinat întârzieri semnificative.
Ministrul a subliniat că doar 10% dintre deținuți sunt angajați, evidențiind atât dorința acestora de a munci, cât și avantajele pe care le aduce integrarea lor profesională. Printre beneficiile menționate se numără avantajele fiscale și reintegrarea în societate, un proces esențial pentru cei care își ispășesc pedeapsa. „Dintre cei 24.000 de deținuți, aproximativ două treimi ar putea și ar dori să muncească, însă doar 10% sunt angajați efectiv”, a explicat Marinescu. El a adăugat că acest proces constituie un avantaj atât pentru economia națională, cât și pentru sistemul penitenciar, contribuind la reducerea recidivei pentru cei care își reiau activitatea profesională.
Marinescu a evidențiat necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a facilita integrarea deținuților, menționând că este nevoie fie de un personal suplimentar care să îi însoțească, fie de brățări electronice moderne. „România trebuie să fie un stat modern care să permită monitorizarea acestor persoane cu un risc minim de securitate. În cazul în care un deținut ar încerca să evadeze, sistemul va activa imediat o alarmă”, a explicat acesta. De asemenea, el a menționat existența persoanelor în întrerupere de executare și a celor care beneficiază de permisiuni, care reprezintă modalități de reintegrare progresivă în societate.
În final, Radu Marinescu a adus mulțumiri Ministerului de Finanțe pentru sprijinul acordat în buget, dar a subliniat că suma alocată nu este suficientă. „Le mulțumesc celor de la Ministerul de Finanțe pentru ajutorul acordat, însă mai este nevoie de o diferență semnificativă pentru ca acest sistem să devină operațional. Implementarea acestuia ar fi putut aduce în jur de 6.000 de brățări electronice”, a conchis el.
