Recent, presa de stat din Iran a anunțat moartea lui Gholamreza Soleimani, comandantul Basij, ceea ce îl face cel mai recent oficial de rang înalt ucis în contextul războiului. De asemenea, Israelul a susținut că l-a eliminat pe Ali Larijani, un important lider al securității iraniene, deși această informație nu a fost confirmată de autoritățile iraniene.
Mai jos sunt enumerați alți oficiali iranieni de rang înalt care au fost uciși în conflictul actual, conform Sky News:
- Ayatollahul Ali Khamenei – liderul suprem al Iranului din 1989, ucis în atacuri surpriză americane și israeliene care au declanșat războiul;
- Ali Shamkhani – secretarul consiliului de securitate iranian, consilier de top al lui Khamenei, ucis în atacuri americano-israeliene;
- Mohammad Pakpour – comandantul Gărzii Revoluționare din Iran, implicat în reprimarea recentă a protestelor;
- Aziz Nasirzadeh – ministrul apărării iranian, care a amenințat cu represalii asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu;
- Mohammad Shirazi – șeful biroului militar din 1989, responsabil de legătura dintre Khamenei și comandanții forțelor armate;
- Abdol Rahim Mousavi – șeful Statului Major al forțelor armate, succesorul lui Mohammad Bagheri, ucis de Israel în războiul de anul trecut.
Conform Sky News, Gholamreza Soleimani, care a condus forța paramilitară Basij timp de șase ani, a fost descris de armata israeliană ca un „instrument principal” al represiunii în Iran. Deși Israelul a confirmat moartea sa, Iranul nu a emis o declarație oficială în acest sens.
Într-o analiză publicată de The New York Times, se menționează că uciderea lui Ali Larijani, o figură proeminentă în ierarhia de conducere a Iranului, ar putea slăbi și mai mult structura de putere a regimului de la Teheran.
În altă ordine de idei, președintele american, Donald Trump, a criticat NATO pentru lipsa de sprijin în eforturile sale de a debloca Strâmtoarea Ormuz, afirmând că nu mai are nevoie de asistența Alianței. De asemenea, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că Franța nu va participa la operațiunile de deblocare a strâmtorii, ci doar la escortarea navelor după ce tensiunile se vor reduce.
Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că Polonia nu va trimite trupe în Iran, argumentând că conflictul din Orientul Mijlociu nu reprezintă o amenințare directă pentru securitatea națională.
Regimul iranian a anunțat o creștere cu 60% a salariului minim, în contextul unei inflații record și al războiului continuu, la doar două luni după protestele violente în care au murit mii de cetățeni.
Într-o declarație recentă, Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe, a cerut oprirea războiului din Orient și a propus un acord mediat de ONU pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
În ceea ce privește tensiunile din regiune, autoritățile iraniene au confiscat sute de dispozitive Starlink, acuzând SUA și Israel de contrabandă. Iranul a declarat că aceste echipamente au fost folosite în scopuri ostile, inclusiv pentru comunicații neautorizate.
Totodată, Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat interceptarea a 10 rachete balistice și 45 de drone lansate de Iran, subliniind intensificarea conflictului din zonă.
Iranul a confirmat că a vizat centrele de tehnologie cibernetică și facilități de producție de armament ale Israelului, iar armata israeliană a declarat că a efectuat atacuri asupra orașelor Teheran și Shiraz, vizând centrele de comandă ale forțelor de securitate.
Într-o altă dezvoltare, un înalt oficial iranian a dezvăluit că liderul suprem Mojtaba Khamenei a refuzat două propuneri de armistițiu cu SUA, ceea ce sugerează că tensiunile din regiune sunt departe de a se diminua.
În concluzie, tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să escaladeze, iar reacțiile internaționale se diversifică, cu fiecare putere globală având propriile strategii și poziții în fața conflictului din Iran.
