În urma negocierilor politice legate de alocarea bugetelor pentru anul 2026, coaliția guvernamentală a decis să modifice bugetele instanțelor și parchetelor. Aceste modificări au dus la reducerea semnificativă a sumelor destinate plății arieratelor, care derivă din neplata drepturilor salariale restante, calculate eronat în ultimii ani și recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. De-a lungul ultimilor cinci ani, puterea executivă, având calitatea de debitor, a ales în mod unilateral să eșaloneze sumele de plată. Ulterior, a fost necesară o nouă eșalonare, din cauza neexecutării obligațiilor asumate anterior. Aceste acțiuni nelegale, desfășurate de către cel care avea obligația de plată, au atins un apogeu în ultimii doi ani, în care nu au fost alocate fonduri de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Din păcate, aceste drepturi sunt din nou amânate pentru anul 2026, conform celor precizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Într-un comunicat de presă emis vineri, CSM subliniază că instanțele europene, inclusiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit prin jurisprudența constantă că guvernele pot eșalona sumele de bani datorate. Totuși, este important de menționat că „nu pot re-eșalona aceste sume, altfel se ajunge la pierderea esenței drepturilor, care reprezintă un „bun” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO”.
Conform documentului citat, prin reducerea suplimentară a bugetului destinat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că a încălcat o decizie anterioară, dar a acționat și cu lipsă de loialitate față de celelalte autorități ale statului. Aceasta a dus la o pierdere a predictibilității normelor proprii și a încălcat obligația de a respecta și executa hotărârile judecătorești definitive, un principiu fundamental al statului de drept.
„O consecință a acestei situații este generarea unei situații și mai grave pentru bugetul de stat, cu obligații suplimentare de plată pentru viitor. Aceste sume restante sunt supuse unor accesorii, cum ar fi dobânda legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele cazuri au depășit deja debitul principal. În general, amânarea perpetuă a plăților anulează efectul hotărârilor judecătorești definitive și creează impresia în rândul opiniei publice că respectarea acestora ar putea fi considerată opțională, contrar ordinii constituționale. Pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiție către primării cu dificultăți financiare subliniază poziția justiției în viziunea liderilor coaliției de guvernare. Drept urmare, Consiliul va iniția și va susține orice demers din partea altor instituții ale autorității judecătorești pentru a asigura respectarea efectivă a drepturilor obținute de magistrați, conform atribuțiilor conferite de Constituție și legislație”, se mai arată în comunicatul CSM.
