Recenta amenajare a zonei sudice a Colosseumului aduce în prim-plan vestigiile Antichității, mai precis așa-numitele „ambulacri” – coridoare acoperite care serveau spectatorilor pentru a se deplasa. Proiectul a avut ca scop readucerea nivelului solului la cota sa originală și înlocuirea vechilor „sampietrini” cu travertin, materialul care a fost utilizat inițial. În plus, traseul coridoarelor dispărute a fost reconstruit simbolic, conform informațiilor furnizate de Il Post.
Blocurile de travertin, care au fost extrase din zona Tivoli, au fost amplasate conform amprentele structurilor originale, descoperite în urma săpăturilor arheologice realizate înainte de demararea lucrărilor.
Investiție de milioane și cercetare arheologică
Lucrările de amenajare au fost finanțate cu aproximativ 2,2 milioane de euro, provenind din fonduri asociate proiectului de extindere a metroului din Roma, precum și din surse europene și naționale. Arheologii au realizat studii stratigrafice care au scos la iveală pavajul original și urme ale unor structuri dispărute. Această cercetare a implicat analiza a peste 2.000 de ani de istorie, comprimată într-un strat de un metru. Noua suprafață acoperă aproximativ 1.300 de metri pătrați dintr-un total istoric de circa 3.000 de metri pătrați.
Arhitectul Stefano Boeri a descris această inițiativă ca pe o modalitate de a oferi vizitatorilor o percepție autentică asupra dimensiunilor și formei originale ale Colosseumului. Zona a fost concepută ca un spațiu deschis, destinat vizitatorilor, incluzând locuri de odihnă integrate în design și marcaje care sugerează structuri dispărute. De asemenea, au fost realizate numerotări refăcute ale intrărilor, inspirate din cele antice.
Critici și controverse
Implementarea acestui proiect nu a fost primită cu entuziasm de toată lumea. Criticii susțin că utilizarea travertinului alb modifică aspectul istoric al zonei, considerând că intervenția este prea modernă pentru un sit de o asemenea vechime. Unele voci au exprimat îngrijorarea că restaurarea nu aduce un plus real valorii istorice, caracterizând proiectul drept „inutil”, în timp ce altele îl văd ca o reinterpretare necesară a trecutului.
Arheologul Andrea Carandini a venit în apărarea acestui demers, subliniind importanța elementelor dispărute în înțelegerea monumentului. Noua amenajare a Colosseumului reflectă o dezbatere mai amplă în domeniul patrimoniului, abordând întrebarea: cât de mult trebuie restaurat și cât de mult reinterpretat? Pentru unii, acest proiect aduce trecutul mai aproape de publicul contemporan, în timp ce pentru alții, reprezintă o intervenție prea îndrăzneață asupra unuia dintre cele mai emblematice monumente ale lumii.
