Publicația Europa Liberă România își va încheia activitatea după o prezență de opt ani pe piața presei de calitate din România. Aceeași soartă o va împărtăși și filiala din Bulgaria a acestei publicații de renume.
Conform anunțului oficial al publicației, ultima zi în care vor fi publicate articole va fi 31 martie 2026. Decizia de închidere nu provine dintr-o deteriorare a situației interne a redacției, ci este rezultatul unor circumstanțe externe.
În martie 2025, Vocea Americii și Radio Europa Liberă au fost afectate semnificativ de decizia administrației Trump de a suspenda finanțarea acestor instituții media, ceea ce a dus la concedieri temporare, închideri de birouri și disponibilizări.
Problemele financiare cu care se confrunta Europa Liberă nu sunt recente, așa cum a fost evidențiat de Mediafax aici.
Cu toate acestea, Europa Liberă a reușit să rămână un bastion al jurnalismului de calitate, continuând să promoveze respectul pentru adevăr și informarea corectă. Articolele, investigațiile și interviurile realizate de echipa sa au fost citate de un impresionant număr de 6.060 de ori în perioada ianuarie 2024 – martie 2026, conform unui raport mediaTRUST publicat recent.
Analiza relevă că publicația și-a menținut relevanța în peisajul media românesc până în ultimele sale luni de activitate, în ciuda deciziei de închidere.
Vârfuri de impact în 2024 și 2025
În anul 2024, Europa Liberă a înregistrat 2.763 de citări, clasându-se pe locul patru printre cele mai preluate surse online. Un moment de maximă vizibilitate a fost în luna februarie, când un interviu cu generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major, a generat peste 400 de preluări, în urma avertizărilor sale că Rusia nu se va opri la Ucraina.
În 2025, publicația a avansat pe locul al treilea în topul surselor online, cu 2.990 de citări. Cele mai multe dintre aceste mențiuni au provenit din investigații de impact, incluzând dezvăluiri legate de un dosar de mită ce îl viza pe actualul ministru al Transporturilor și documente confidențiale privind riscurile economice ale României.
Investigațiile care au generat cele mai multe reacții
Printre cele mai discutate subiecte s-au numărat: cazul în care ministrul Ciprian Șerban ar fi oferit mită înainte de a deveni politician, documentele care indicau că lideri politici de rang înalt au fost avertizați în legătură cu riscul intrării țării în incapacitate de plată, dar și informații conform cărora guvernul ar fi folosit fonduri de rezervă în ciuda lipsei banilor.
Interviurile cu oficiali de top au continuat să atragă interes, inclusiv declarațiile premierului Ilie Bolojan, care a discutat despre posibila închidere a unor companii de stat neperformante.
Relevanță menținută până la final
Chiar și în primele luni ale anului 2026, Europa Liberă a rămas o sursă frecvent citată, cu 307 mențiuni în presă, un nivel similar cu cel din aceeași perioadă a anului anterior. Potrivit mediaTRUST, acest nivel ridicat de citare subliniază faptul că închiderea publicației nu a fost cauzată de o pierdere a relevanței editoriale, ci de factori externi.
„Dispariția nu este rezultatul unei scăderi de impact, ci al unor decizii externe care pun capăt activității unei surse de referință”, se menționează în raportul respectiv.
