Revenirea oamenilor pe Lună, prin intermediul programului Artemis, deschide o nouă eră în explorarea spațială. Într-un interviu acordat Mediafax, cosmonautul Dumitru Prunariu detaliază semnificația acestei misiuni pentru viitorul explorărilor spațiale, provocările cu care se va confrunta echipajul și posibilele contribuții ale României în programele spațiale europene.
Victor Stephanovici: Cum percepeți misiunea Artemis 2, care readuce oamenii pe Lună după mai bine de 50 de ani?
Dumitru Prunariu: Astronauții care zboară acum spre Lună nu erau nici măcar născuți când Apollo 17 s-a întors de pe satelitul nostru natural. Programele spațiale se desfășoară pe o perioadă extinsă de timp, iar motivul pentru care nu s-a mai zburat cu oameni spre Lună în ultimele decenii este că NASA a avut alte priorități, cum ar fi programul navetelor spațiale și construirea Stației Spațiale Internaționale. Totuși, revenirea oamenilor pe Lună este un moment crucial pentru întreaga comunitate spațială și simbolizează începutul unei noi etape în explorarea planetară.
Victor Stephanovici: Care este rolul Lunii în planurile de explorare a spațiului?
Dumitru Prunariu: Luna va fi un intermediar esențial. Aici se vor construi baze umane permanente și se vor desfășura activități de explorare a solului și subsolului lunar. Pe Lună, vom învăța cum să supraviețuim și cum să utilizăm tehnologii pe alte corpuri cerești, toate acestea fiind necesare pentru o misiune mult mai importantă: explorarea planetei Marte.
Victor Stephanovici: Programul Artemis este, însă, extrem de costisitor. Care este părerea dumneavoastră despre acest aspect?
Dumitru Prunariu: Estimările inițiale pentru lansarea rachetei SLS cu capsula Orion erau de aproximativ 500 de milioane de dolari, dar la momentul lansării din 2022, costul a ajuns la 4,1 miliarde de dolari. Aceasta este o sumă colosală, mai ales în contextul în care sectorul privat devine din ce în ce mai influent. Companii precum SpaceX și Blue Origin concurează deja cu programele guvernamentale.
Victor Stephanovici: Care este cea mai mare diferență între programele spațiale din vremea dumneavoastră și cele de astăzi?
Dumitru Prunariu: Astăzi, investițiile private au un rol din ce în ce mai semnificativ. Companiile dezvoltă rachete reutilizabile, ceea ce contribuie la reducerea costurilor lansărilor. Elon Musk a stabilit recordul de lansări comerciale de sateliți, iar SpaceX a realizat, la un moment dat, aproximativ 84% din lansările comerciale globale. NASA își schimbă acum modelul, optând să închirieze spațiu pe stații dezvoltate de companii private, în loc să construiască propriile stații orbitale.
Victor Stephanovici: Capsula Orion este mult mai avansată decât navele cu care ați călătorit. Ce v-ar impresiona cel mai mult la bordul unei nave moderne?
Dumitru Prunariu: În timpul zborurilor mele, nu existau computere de bord așa cum le vedem astăzi. Foloseam doar câteva programe automate pe un computer electromecanic. Singurul aparat digital pe care l-am avut a fost un mic calculator de buzunar pentru calcule rapide. În prezent, toate sistemele sunt integrate digital și gestionate prin intermediul ecranelor computerizate.
Victor Stephanovici: Care este cea mai provocatoare parte a unei misiuni precum Artemis 2?
Dumitru Prunariu: În primul rând, lansarea. Misiunea automată Artemis din 2022 a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice identificate în ultimele momente. De asemenea, scutul termic al capsulei Orion a avut dificultăți în timpul reintrării în atmosferă, ceea ce a dus la ajustări ale profilului de reintrare pentru misiunile viitoare.
Victor Stephanovici: Care sunt provocările cu care se confruntă echipajul în timpul zborului?
Dumitru Prunariu: Imponderabilitatea nu este la fel de plăcută cum ar părea inițial. Aceasta provoacă modificări în organismul uman. Zborul spre Lună implică traversarea unei zone cu un nivel de radiații mai mare decât în orbita Pământului. Pot apărea disconforturi musculare sau o ușoară atrofie, dar pentru o misiune de aproximativ zece zile, aceste efecte sunt recuperabile după întoarcerea pe Pământ.
Victor Stephanovici: Cum se schimbă percepția asupra Pământului atunci când îl vezi din spațiu?
Dumitru Prunariu: Este o viziune extraordinară. Te îndrăgostești de planeta noastră atunci când o observi de la acea înălțime. Astronauții experimentează efectul de „overview”, o viziune globală asupra Pământului. Îl vezi ca pe un întreg, fără granițe, și realizezi cât de fragil este. În acel moment, înțelegi că aceasta este casa noastră și că trebuie să o protejăm.
Victor Stephanovici: România ar putea participa la viitoarele misiuni spațiale?
Dumitru Prunariu: Teoretic, da. Totuși, implicarea practică este limitată. Multe state europene au decis recent să își crească contribuțiile la Agenția Spațială Europeană pentru a accesa noi proiecte tehnologice și industriale. Pe de altă parte, România a redus contribuția, ceea ce restrânge oportunitățile de dezvoltare în acest domeniu.
Victor Stephanovici: Dacă ați avea din nou 30 de ani și ați primi ocazia de a participa la o misiune spre Lună sau Marte, ați accepta?
Dumitru Prunariu: Dacă aș avea din nou 30 de ani, aș pleca imediat spre Marte! Acum, probabil că aș accepta o misiune spre Lună, dar numai după o pregătire medicală și un antrenament adecvat.
Într-un material pregătit înainte de interviu, Dumitru Prunariu accentuează că misiunea Artemis II este mai mult decât o simplă lansare spectaculoasă; ea reprezintă reîntoarcerea omenirii pe calea explorării spațiale profunde și o tranziție către o nouă arhitectură a acestei explorări.
Programul Artemis are ca obiectiv construirea unei prezențe umane durabile dincolo de orbita joasă a Pământului și testarea sistemelor care vor facilita reintrarea oamenilor pe Lună, dar și pregătirea misiunilor către Marte. Prunariu subliniază că fiecare lansare spațială este rodul muncii a mii de specialiști – ingineri, medici, cercetători și tehnicieni – și că explorarea cosmosului rămâne unul dintre puținele domenii în care omenirea colaborează pentru un scop comun.
În opinia sa, astfel de misiuni transmit, de asemenea, un mesaj important generațiilor tinere: marile proiecte științifice și tehnologice nu au dispărut, iar curiozitatea și dorința de a explora continuă să împingă civilizația înainte. „Fiecare lansare este rezultatul unei memorii colective a umanității. Nimeni nu reușește să ajungă singur în Cosmos”, afirmă cosmonautul român.
