Decizia lui Donald Trump de a lansa, împreună cu Israel, o campanie de bombardamente masive în Iran a fost una riscantă, fără a consulta statele membre NATO. Această acțiune a implicat Statele Unite într-un conflict care durează de cinci săptămâni și pentru care nu există o soluție clară, conform unui articol publicat de La Vanguardia.
În contextul în care Teheranul a blocat transportul petrolier prin strâmtoarea Ormuz, o importantă pârghie de presiune asupra Occidentului, Trump a solicitat sprijinul aliaților europeni. Cu toate acestea, aceștia au refuzat, argumentând că nu doresc să se implice într-un conflict care nu le aparține și care contravine intereselor și dreptului internațional.
Mai multe state membre NATO, inclusiv Spania, au interzis utilizarea bazelor militare comune pentru această ofensivă și au închis ulterior spațiul aerian pentru aeronavele implicate. Această reacție a aliaților a fost percepută de Trump ca un moment de ruptură, el având în vedere chiar posibilitatea ca Statele Unite să se retragă din NATO după încheierea conflictului.
Președintele american a caracterizat NATO drept un „tigru de hârtie” și a afirmat că și Vladimir Putin este conștient de această realitate. Această declarație evidențiază riscurile pe care prăbușirea alianței le-ar aduce pentru Europa, în special în contextul vulnerabilității față de Rusia. Deși Trump a subliniat această problemă, el nu a luat în considerare impactul negativ asupra intereselor SUA, în condițiile în care NATO constituie un instrument esențial pentru influența globală a Washingtonului.
Conform viziunii sale, Trump consideră că NATO ar trebui să prioritizeze interesele americane, având în vedere că SUA suportă aproximativ 60% din cheltuielile totale de apărare ale alianței. Președintele a solicitat aliaților să contribuie mai mult și chiar să participe la acțiuni ofensive, deși tratatul NATO prevede doar obligații de apărare colectivă, conform Articolului 5, care a fost activat o singură dată, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, ducând la intervenția în Afganistan.
În primul său mandat, Trump a criticat cheltuielile reduse ale europenilor în domeniul apărării. În al doilea mandat, el a obținut un angajament din partea majorității statelor membre de a crește cheltuielile militare la 5% din PIB până în 2035, dar a continuat să amenințe aliații, inclusiv cu neapărarea celor care nu respectă acest prag.
Președintele a promovat și idei controversate, cum ar fi anexarea Groenlandei și o strategie de securitate menită să submineze Uniunea Europeană, pe care a critcat-o frecvent.
În acest context, 16 foști ambasadori americani la NATO și foști comandanți ai alianței au adresat o scrisoare deschisă administrației Trump, subliniind că NATO nu este o manifestare de generozitate, ci un instrument strategic esențial pentru puterea globală a SUA.
„Nu este un gest de caritate. Este un acord strategic care asigură că Statele Unite rămân cea mai puternică și sigură economie din lume, la un cost mult mai mic decât dacă ar acționa singure”, au subliniat aceștia.
Experții afirmă că NATO oferă armatei americane acces la aproximativ 35 de baze în Europa, esențiale pentru operațiuni în Africa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Fără această rețea, Washingtonul ar fi nevoit să negocieze acorduri bilaterale separate, mult mai costisitoare și instabile.
Specialiștii avertizează că, în lipsa NATO, SUA ar trebui să își crească bugetul apărării cu 100 până la 200 de miliarde de dolari anual pentru a compensa pierderea securității colective.
În 2025, cheltuielile militare ale aliaților au depășit 560 de miliarde de dolari anual, contribuind semnificativ la obiectivele de securitate ale SUA.
Autorii scrisorii subliniază că valoarea NATO nu se rezumă doar la bugete, ci include și sprijinul concret al aliaților. După atacurile din 11 septembrie, statele membre au contribuit cu peste 50.000 de militari în Afganistan și au participat la protejarea spațiului aerian american.
Alianța asigură, de asemenea, stabilitate economică, protejând comerțul transatlantic de peste 1,6 trilioane de dolari anual. În absența NATO, SUA ar trebui să investească mult mai mult în securitatea maritimă.
În plus, NATO facilitează schimbul de informații, standardizarea echipamentelor militare și menținerea descurajării nucleare în Europa, prevenind proliferarea armelor nucleare în rândul aliaților.
Recent, Casa Albă a solicitat Congresului un buget de 1,5 trilioane de dolari pentru Pentagon, cu 40% mai mare decât bugetul actual. Această creștere este interpretată de analiști ca un semn al distanțării de NATO și al costurilor ridicate pe care le-ar implica prăbușirea alianței.
