În urma unei ședințe de lucru desfășurate luni la Palatul Victoria, în care au participat Ministerul Mediului, Administrația Națională „Apele Române”, Garda Națională de Mediu și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, s-a decis intensificarea controalelor asupra operatorilor care exploatează agregate minerale din albiile cursurilor de apă.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat necesitatea modificării legislației pentru a preveni abuzurile, a institui mecanisme stricte de verificare și a proteja resursele naturale. Aceste măsuri sunt parte a unei strategii mai ample pentru a asigura respectarea normelor în domeniu.
Instituțiile implicate vor colabora „în baza unui calendar accelerat” pentru a modifica legislația, sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului. Printre propunerile discutate se numără stabilirea unor limite pentru durata licențelor destinate amenajărilor piscicole și lacurilor de agrement, precum și pentru suprafața luciului de apă și adâncimea exploatărilor.
Guvernul își propune, de asemenea, să instituie mecanisme riguroase de verificare a respectării obligațiilor contractuale de către operatorii economici și să execute garanțiile financiare acolo unde obligațiile nu sunt respectate. Premierul a cerut instituțiilor statului să colaboreze și să furnizeze datele necesare pentru a sprijini intensificarea verificărilor în teren.
Actul normativ ce va cuprinde aceste modificări va fi aprobat cu prioritate, conform anunțurilor oficiale. Ministerul Mediului a anunțat că a crescut semnificativ controalele în acest sector și va lansa noi acțiuni tematice pentru balastiere.
O componentă esențială a noii legislații va fi platforma „Radarul Balastierelor”, un instrument digital prin care autoritățile pot monitoriza exploatările și corela datele din teren cu avizele și licențele emise. Această platformă are rolul de a identifica exploatările care nu respectă condițiile legale și de a sprijini controalele instituțiilor competente. Conform Guvernului, platforma a fost accesată de peste 30.000 de ori.
Decizia de a întări legislația și controalele a fost motivată de descoperirea unor probleme serioase în domeniu. O analiză preliminară realizată de Apele Române a relevat că, în ultimele 10 ani, au fost emise peste 1.200 de avize pentru amenajări de iazuri piscicole, dintre care mai puțin de 10% au fost finalizate conform destinației inițiale.
Astfel, în peste o mie de cazuri, companiile au obținut avize pentru iazuri piscicole, dar în realitate le-au folosit pentru extragerea de pietriș și nisip, fără a finaliza lucrările declarate. Aceasta s-a dovedit a fi o opțiune mai avantajoasă din punct de vedere al costurilor și al procedurilor birocratice.
Datele Ministerului Mediului indică faptul că, între 2015 și 2025, prin aceste autorizații s-au extras peste 230 de milioane de metri cubi de agregate minerale. Fenomenul se concentrează în diverse bazine hidrografice, adesea în apropierea marilor șantiere de infrastructură, unde materialele extrase erau utilizate pentru construcții.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a declarat: „Pe hârtie, România este un rai al iazurilor piscicole. În realitate, este plină de cratere abandonate. Analiza pe o perioadă de 10 ani arată un dezechilibru major între ceea ce se declară și ceea ce se întâmplă efectiv în teren pentru sute de operatori economici. România nu a experimentat un boom piscicol, ci a fost martora unei practici în care avizele pentru iazuri au fost utilizate pentru exploatări de agregate pe termen lung, exploatări care, în multe cazuri, au fost abandonate, generând costuri semnificative pentru comunitățile locale.”
