Prețul petrolului american West Texas Intermediate (WTI), principalul tip de țiței comercializat în SUA, a înregistrat o scădere modestă, ajungând la 110,72 dolari pe baril. De asemenea, petrolul Brent, reperul internațional utilizat pentru stabilirea prețurilor în Europa și pe piețele globale, a coborât cu 69 de cenți, la 108,34 dolari pe baril, conform informațiilor furnizate de CNBC.
Într-un context geopolitic tensionat, mediatori din Pakistan, Egipt și Turcia au avansat propunerea unui armistițiu de 45 de zile între Statele Unite și Iran. Planul a fost transmis celor două națiuni în noaptea de duminică spre luni, iar un oficial de la Casa Albă a declarat pentru CNBC că președintele Donald Trump nu a dat încă undă verde acestei propuneri, subliniind că „este doar una dintre mai multe idei în analiză”.
Pe de altă parte, Trump a impus un ultimatum Iranului, cerând redeschiderea Strâmtorii Hormuz până marți. Președintele american a avertizat că, în caz contrar, vor urma atacuri asupra infrastructurii critice, inclusiv centrale electrice și poduri. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Trump a amenințat că Iranul „va trăi în iad” dacă nu respectă cererea sa. De asemenea, el a adăugat, fără a oferi detalii suplimentare: „Marți, 8.00 PM ora de Est!” (ora României: miercuri, 03.00).
Strâmtoarea Hormuz reprezintă o rută maritimă esențială, conectând Golful Persic cu piețele globale, iar înainte de izbucnirea conflictului, aproximativ 20% din livrările mondiale de petrol tranzitau această zonă.
În contextul acestei crize, blocada strâmtorii a generat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie, conducând la o creștere drastică a prețurilor la țiței, combustibil pentru avioane, motorină și benzină. Trump a declarat că războiul ar putea continua pentru încă două sau trei săptămâni.
Conform estimărilor băncii de investiții TD Securities, parte a grupului canadian Toronto-Dominion Bank, până la finalul lunii ar putea fi pierdute aproape 1 miliard de barili, inclusiv 600 de milioane de barili de țiței și aproximativ 350 de milioane de barili de produse rafinate. Ryan McKay, strateg pe piețele de mărfuri la TD Securities, a menționat că, pe măsură ce conflictul se preconizează că va continua cel puțin până la jumătatea lunii aprilie, prognoza privind oferta devine tot mai sumbră.
La rândul său, compania Rapidan Energy, specializată în analiza pieței energetice, estimează o pierdere netă de 630 de milioane de barili până la sfârșitul lunii iunie, având în vedere redirecționarea fluxurilor, eliberarea rezervelor strategice și diminuarea stocurilor.
În ciuda acestor provocări, grupul OPEC+, care reunește principalele țări exportatoare de petrol și aliații acestora, a decis duminică să crească producția cu 206.000 de barili pe zi pentru luna mai. Cu toate acestea, incertitudinea persistă cu privire la modalitatea în care acest petrol va ajunge pe piață, având în vedere blocarea strâmtorii.
Printre cei opt membri ai OPEC+ care au votat pentru majorarea producției se numără Arabia Saudită, Rusia, Irak, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Kazahstan, Algeria și Oman.
În plus, Kuwait Petroleum Corporation a anunțat că mai multe instalații au fost atacate cu drone, suferind daune considerabile. OPEC+ a avertizat că repararea infrastructurii energetice afectate de atacurile Iranului „este costisitoare și de durată, ceea ce va influența disponibilitatea totală de petrol pe piață”.
