Comisia Europeană a propus o serie de măsuri menite să reducă impactul crizei energetice, generate de conflictul din jurul Iranului. Printre aceste măsuri se numără introducerea unei zile de muncă la distanță și reducerea costurilor pentru transportul în comun, conform unui proiect citat de El Pais.
Conflictul a avut un cost semnificativ pentru europeni, adăugând peste 22 de miliarde de euro la cheltuielile pentru importul de combustibil.
De asemenea, Comisia Europeană analizează și posibilitatea închiderii clădirilor publice acolo unde este fezabil.
Europa se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește facturile la electricitate, gaze și combustibili, din cauza războiului dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului și a închiderii Strâmtorii Ormuz, prin care circula 20% din comerțul global cu petrol și gaze lichefiate.
Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, conflictul provocat de Donald Trump și Benjamin Netanyahu a generat europenilor costuri suplimentare de peste 22 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili.
Comisia intenționează să prezinte un pachet de măsuri de sprijin pentru gospodării și industrii vulnerabile săptămâna viitoare.
Printre propunerile Comisiei se numără implementarea de măsuri imediate pentru a sprijini gospodăriile și sectoarele afectate. Acestea includ solicitarea ca statele membre să implementeze cel puțin o zi de telemuncă pe săptămână în companii, închiderea clădirilor publice acolo unde este posibil și reducerea tarifelor la transportul public, inclusiv gratuitatea pentru anumite grupuri, conform proiectului de măsuri obținut de EL PAÍS.
Deși creșterea prețurilor este o consecință directă a conflictului, Comisia Europeană subliniază că nu există o amenințare imediată la adresa securității aprovizionării, chiar dacă situația rămâne tensionată pentru anumite tipuri de combustibil.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, va prezenta săptămâna viitoare acest pachet de măsuri liderilor celor 27 de state membre.
Printre măsurile propuse care au un impact direct asupra cetățenilor se numără:
- îndemnarea companiilor de a stabili, acolo unde este posibil, „cel puțin o zi de telemuncă obligatorie pe săptămână”
- închiderea clădirilor publice „acolo unde este posibil”
Unele dintre aceste măsuri pot fi implementate rapid în locuințe, clădiri, industrie și sectorul transporturilor. Altele sunt de natură pe termen mediu, cum ar fi relaxarea normelor privind ajutoarele de stat.
În acest sens, Bruxelles-ul deschide ușa pentru acordarea de ajutoare publice destinate compensației sectoarelor agricol și de distribuție, cu un sprijin de până la 50% din costurile suplimentare ale combustibilului și îngrășămintelor până la sfârșitul anului, conform proiectului, care este încă supus modificărilor.
Bruxelles-ul subliniază că gazele și petrolul continuă să joace un rol esențial în încălzire, industrie și transporturi, lăsând gospodăriile și întreprinderile europene, în special IMM-urile și industriile mari consumatoare de energie, vulnerabile la fluctuațiile prețurilor globale. Prețurile energiei în UE au crescut ca urmare a războiului comercial, iar perturbările comerciale au încetinit lanțurile de aprovizionare, conform experților Comisiei Europene.
Între 27 februarie 2026 și 20 martie 2026, prețurile țițeiului au crescut cu 51%, iar prețurile gazelor naturale cu 85%, fiind afectate grav de închiderea Strâmtorii Ormuz. De asemenea, pierderea fluxului de la instalația Ras Laffan din Qatar, avariată în urma unui atac iranian, a avut un impact semnificativ asupra piețelor.
Comisia Europeană propune, de asemenea, măsuri concrete care să beneficieze rapid consumatorii, cum ar fi emiterea de vouchere energetice pentru gospodăriile vulnerabile și introducerea sau extinderea prețurilor reglementate pentru gospodăriile cu venituri reduse. Proiectul sugerează, de asemenea, reduceri totale sau parțiale ale accizelor la electricitate pentru aceste gospodării.
Mai mult, se recomandă o interdicție temporară a deconectărilor de la electricitate pentru a proteja consumatorii vulnerabili. Autoritățile naționale și locale sunt, de asemenea, încurajate să ofere consultanță clienților cu privire la „cel mai bun tarif” și să emită „avertismente timpurii” în momentele de vârf de consum.
De asemenea, proiectul subliniază importanța asigurării că consumatorii pot trece ușor la contracte mai ieftine și au acces la instrumente de comparare clare, eliminând barierele pentru companiile care recompensează clienții pentru mutarea consumului de energie electrică în afara orelor de vârf.
După o perioadă în care agenda verde a fost neglijată sub presiunea dreptei și a unor segmente ale industriei, Comisia Europeană se concentrează din nou pe energiile regenerabile ca soluție la criza actuală și ca o cale spre securitatea energetică.
„Tranziția către un sistem energetic curat, abundent, produs pe plan intern, sigur și accesibil nu este doar o necesitate de mediu, ci și un imperativ economic și de securitate. Măsurile de ajutor pe termen scurt trebuie să susțină strategia pe termen lung pentru un sistem energetic al UE decarbonizat și rezistent”, afirmă Comisia.
Astfel, multe dintre măsurile urgente propuse sunt conforme cu acest obiectiv. Bruxelles-ul sugerează că statele membre să introducă stimulente fiscale și sprijin financiar pentru implementarea rapidă a pompelor de căldură, bateriilor reîncărcabile, panourilor fotovoltaice și feroneriilor de înaltă performanță.
De asemenea, se propune implementarea tarifelor sociale și a subvențiilor suplimentare pentru a facilita înlocuirea rapidă a cazanelor pe combustibili fosili.
„Statele membre care au o proporție ridicată de energie regenerabilă și nucleară au, de regulă, prețuri la electricitate sub media UE”, concluzionează experții Comisiei Europene. „Deciziile luate astăzi vor determina dacă viitoarea criză va fi gestionată cu fragilitate sau cu forță”, avertizează aceștia.
