În martie 2026, capitalizările bursiere vor aduce în prim-plan trei tranzacții esențiale ce implică noi pachete de acțiuni ale companiilor bine-cunoscute Hidroelectrica și Romgaz. Conform unui raport prezentat joi, aceste tranzacții ar putea genera venituri estimative pentru bugetul de stat între 3 și 8 miliarde lei.
Raportul subliniază oportunitățile de valorificare a companiilor cu capital de stat, sugerând că listarea parțială la Bursa de Valori București reprezintă o opțiune strategică viabilă. Printre pachetele de acțiuni vizate se numără un pachet (ABB) de 5-10% din Hidroelectrica, evaluat între 3,1 și 6,2 miliarde lei, precum și un pachet de 5-7% din Romgaz, estimat între 2,2 și 3,1 miliarde lei. De asemenea, se propune o listare (IPO) a CEC Bank, cu o componentă de vânzare a pachetului de stat, volumul urmând a fi stabilit printr-un studiu de fezabilitate, toate aceste estimări fiind calculate la prețurile curente de piață.
Pe acest segment, la fel ca și în cazul a 22 de companii, se solicită guvernului adoptarea unui memorandum care să mandateze deciziile incluse în lista pilot, cu un termen limită recomandat pentru 30 aprilie.
Analiza realizată în raportul referitor la companiile eligibile pentru listare la Bursa de Valori București se bazează pe date publice de la AMEPIP și BVB, care nu au fost verificate independent. Documentul propune guvernului inițierea unor studii de fezabilitate profesioniste, subliniind că nu înlocuiește evaluările independente și că concluziile sunt orientative.
„Există un argument structural care justifică urgența demersului dincolo de PNRR: pentru ca Bursa de Valori București să-și întărească poziția în ecosistemul piețelor de capital din Europa Centrală și de Sud-Est, este esențială creșterea numărului de emitenți relevanți și a ponderii acțiunilor disponibile pentru tranzacționare. Investitorii instituționali și fondurile de pensii private au nevoie de instrumente solide și lichide. Fără emitente noi de calitate, lichiditatea rămâne limitată, iar piața riscă să devină periferică în comparație cu Polonia, Cehia sau Austria,” se menționează în raport.
În ceea ce privește etapele propuse, raportul include o listă exploratorie de companii care ar putea fi eligibile pentru listare, menționând că aceasta urmează să fie supusă unei analize de specialitate și discuții la nivel guvernamental. Oana Gheorghiu a subliniat importanța listării ca un instrument eficient pentru a promova buna guvernanță și transparența cheltuielilor în companiile de stat. Totodată, ea a subliniat că procesul de listare durează între 12 și 24 de luni, implicând o prospectare și o analiză din partea ministerelor.
Structura de decizie propusă prevede ca guvernul să mandateze ministerele de resort și AMEPIP să comisioneze studii de fezabilitate pentru companiile prioritizate în raport, rezultatele urmând să fie prezentate guvernului în termen de trei până la șase luni de la mandat, cu recomandări specifice pentru fiecare companie.
Raportul analizează două categorii distincte: posibile IPO-uri pentru companiile nelistate și pachete ABB pentru companiile deja listate la BVB. În ceea ce privește listarea CEC Bank, considerată „cel mai solid candidat de IPO din portofoliul public”, evaluarea AMEPIP se ridică la 4,5 miliarde lei, cu un termen recomandat pentru trimestrul patru din 2026.
Printre companiile cu capital de stat incluse pe lista de posibile listări sau pachete cu verdict „condiționat” se numără CN APM Constanța, Salrom, Romarm/Cugir, Poșta Română și Transgaz. De asemenea, CNAB București și Nuclearelectrica au fost menționate ca „amânate”, iar în cazul Transelectrica, nu se recomandă listarea deoarece statul deține deja 58,69%, iar orice ABB semnificativ ar coborî sub pachetul de control.
Raportul elaborat de Cabinetul vicepremierului Oana Gheorghiu este disponibil AICI.
