Recent, artista a inițiat un demers legal prin depunerea cererilor de trademark pentru două fragmente audio menite să promoveze noul său album, intitulat „The Life of a Showgirl”. În plus, a solicitat protecție pentru o fotografie iconică în care apare îmbrăcată într-o ținută reprezentativă și ținând în mână o chitară roz. Această acțiune reprezintă o extindere a strategiei sale legale, care până în prezent s-a concentrat în principal asupra numelui, versurilor și produselor asociate brandului său personal, conform informațiilor furnizate de NBC News.
Decizia artistei vine ca răspuns la o serie de materiale false generate prin inteligența artificială, în care a fost prezentată în mod eronat. Printre acestea s-au numărat clipuri video în care părea să promoveze produse inexistente și imagini manipulate care au devenit virale. Chiar și Donald Trump a distribuit, la un moment dat, un conținut fals în care artista părea să îi susțină candidatura. Experții subliniază că înregistrarea vocii ca marcă reprezintă o abordare relativ nouă în acest context. Spre deosebire de drepturile de autor, care protejează înregistrările existente, noile tehnologii AI pot crea conținut original, imitând vocea fără a o copia direct. Astfel, conceptul de „sound mark” ar putea oferi artiștilor posibilitatea de a contesta nu doar copiile exacte, ci și imitațiile care sunt „suficient de similare”.
Acest demers nu este singular; Matthew McConaughey a devenit recent primul actor de top care a depus cereri similare pentru a-și proteja imaginea și vocea. Alți artiști de renume au început să își exprime îngrijorările față de acest fenomen. De exemplu, Scarlett Johansson a contestat utilizarea unei voci asemănătoare cu a sa într-un produs AI, iar Tom Hanks a semnalat reclame false care îi foloseau imaginea fără permisiune. De asemenea, Bryan Cranston a criticat replica neautorizată a identității sale digitale. Presiunea asupra companiilor de tehnologie crește, iar inițiative precum „The Human Artistry Campaign” solicită reguli mai stricte pentru utilizarea conținutului creativ. În același timp, platforme precum YouTube lucrează la dezvoltarea unor instrumente capabile să detecteze deepfake-urile, oferind astfel artiștilor un control mai mare asupra imaginii lor online.
