Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a subliniat vineri că România riscă să piardă aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, din cauza neîndeplinirii jaloanelor. Guvernul român a avut la dispoziție perioada dintre decembrie 2023 și noiembrie 2025 pentru a face ajustări și a le negocia cu Comisia Europeană, însă rezultatele nu s-au concretizat.
Pierderile financiare se amplifică în contextul în care „actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibile sub formă de împrumuturi cu dobânzi foarte mici”. Negrescu a avertizat că, dacă întârzierile persistă ca urmare a unui management deficitar, România ar putea ajunge la pierderi de miliarde de euro în cadrul întregului mecanism de finanțare.
Vicepreședintele Parlamentului European a caracterizat planul existent drept „un document redactat în grabă, cu reforme insuficient pregătite”, care nu are o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și care nu beneficiază de o asumare politică serioasă. Deși a evitat să nominalizeze partidele implicate în redactarea PNRR-ului, mesajul său a fost clar.
Negrescu a criticat guvernul pentru încercarea de a remedia întârzierile prin reforme grăbite, menționând că aceasta este o abordare greșită, deoarece reformele nu se pot realiza eficient sub presiune.
Coaliția pro-europeană, constituită acum 10 luni cu scopul de a salva fondurile europene, a fost acuzată de eșec, având în vedere pierderile financiare, afectarea credibilității și întârzierile în investiții. „Cred că partidele pro-europene ar fi putut și pot, încă, să gestioneze mai bine situația”, a adăugat Negrescu.
În ceea ce privește negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, vicepreședintele Parlamentului European a subliniat că „România trebuie să fie fermă: nu putem accepta ca fondurile europene să fie condiționate de reforme prost concepute și fără flexibilitate”.
Negrescu a menționat că România poate recupera o parte din banii necheltuiți prin intermediul „mecanismului pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoartele și demersurile realizate la nivelul legislativului european”. Astfel, țara noastră poate redirecționa sumele neutilizate către noi instrumente financiare care să sprijine proiectele deja inițiate sau să includă proiecte cu utilizare duală, care pot continua și după termenul limită din august 2026.
