Obiectivul Qognifly este de a produce între 2.000 și 3.000 de unități de drone STUD pe lună, începând din vara acestui an, pe lângă câteva sute de drone cu aripă fixă, a declarat Ion Mocanu, CEO-ul companiei, în cadrul podcastului Frontier Defense (episodul 8), difuzat de G4Media.
Dronele interceptor cântăresc câteva kilograme, fiind dotate cu patru elice, și sunt special concepute pentru a neutraliza dronele de tip Shahed. Conform lui Mocanu, aceste dispozitive sunt fabricate din materiale compozite și se pot asambla fără unelte.
„Dronele sunt pliabile”, a explicat el, adăugând: „Acest aspect permite lansarea dintr-un tub, ceea ce înseamnă că un soldat poate transporta patru tuburi în rucsac. Aceste tuburi pot fi folosite pentru autoapărare, pot fi montate pe vehicule sau pot fi instalate în jurul obiectivelor strategice, fiind gata de utilizare în orice moment.”
Există o cerere crescută pentru aceste sisteme în Orientul Mijlociu, în special după atacurile SUA și Israel asupra Iranului. Printre clienții Qognifly se numără și companii din Canada, Marea Britanie și Turcia.
Compania produce, de asemenea, drone cu aripă fixă, care sunt asamblate manual, fără unelte. Modelul SP5, destinat supravegherii și recunoașterii, are o greutate de 55 kg și poate fi utilizat atât în scopuri civile, cât și militare. Echipată cu patru motoare electrice pentru decolare și aterizare verticală, propulsia este asigurată de un motor hibrid (benzină și electric). SP5 are o autonomie de zbor de până la 24 de ore, poate atinge o altitudine maximă de 5 km și o viteză de 160 km/h. Prețul variază între 200.000 și 1 milion de euro, în funcție de dotări, iar un senzor optoelectronic de înaltă performanță poate costa sute de mii de euro. Dronele pot fi adaptate și pentru misiuni de atac la sol sau kamikaze.
Qognifly își propune să producă aceste vehicule aeriene fără pilot la fabrica din București, construită în urma unei investiții de 900.000 de euro, care va avea 120 de angajați până la sfârșitul anului. Capacitatea de producție pentru dronele complexe, precum SP5, este estimată la 100 de unități pe lună.
De asemenea, startup-ul dezvoltă și o dronă de tip Shahed. Recent, Qognifly a obținut o finanțare de 2 milioane de euro și lucrează la un centru de cercetare și dezvoltare în apropierea fabricii, unde vor activa 40 de specialiști. Pentru a compensa lipsa de experți în aviație, compania recrutează profesioniști din industria auto, având în vedere că abilitățile lor în integrarea software-ului și a senzorilor sunt transferabile.
Investițiile în inteligența artificială sunt o prioritate pentru Qognifly, având ca obiectiv ca un singur operator să controleze autonom un „roi” de drone. Compania a dezvoltat, în colaborare cu un partener din Bulgaria, un radar capabil să detecteze drone de diverse dimensiuni, de la cele de dimensiunea unui telefon mobil până la drone de tip Shahed, la distanțe de zeci de kilometri. Câteva sute de unități sunt deja utilizate de armata ucraineană în conflictul cu Rusia.
Radarul, care este deja la a treia generație, face parte din sistemul Drone Wall, o soluție integrată de apărare anti-dronă dezvoltată de companie. Acest sistem detectează, urmărește și interceptă dronele ostile în mod autonom, funcționând ca un ecosistem complet C-UAS (radar la sol, software de gestionare a apărării aeriene și interceptoare dedicate), având un cost mult mai mic decât rachetele tradiționale și necesitând un număr minim de operatori umani.
Qognifly plănuiește să deschidă o nouă fabrică în Caransebeș. Ion Mocanu a menționat că alegerea acestui oraș a fost influențată de existența unui „aerodrom bun” unde compania testează deja dronele.
Originile Qognifly se află în Republica Moldova, unde compania produce drone încă din 2009. Primele modele au fost utilizate în cinematografie și producții video, iar compania deține un atelier cu o capacitate de producție de până la 10 unități pe an, care va fi păstrat pentru dezvoltarea de noi produse.
În contextul inundării pieței de către marii producători de drone de consum, cum ar fi DJI, Qognifly a decis o tranziție strategică. Astfel, compania s-a îndepărtat de dronele multicopter și s-a concentrat pe dronele cu aripă fixă, o nișă militară care oferă o complexitate tehnică superioară și un avantaj competitiv. „Am decis să pivotăm spre drone cu o complexitate mult mai mare, unde marja de profit și diferențierea față de concurență sunt mai mari”, a explicat Mocanu.
Qognifly își testează produsele în Ucraina, colaborând cu parteneri din această țară de trei ani. CEO-ul a subliniat că tehnologia testată în medii controlate a trebuit să se adapteze realităților de pe front, care sunt foarte diferite.
„Ca inginer, am învățat că tot ce construim trebuie să fie modular, astfel încât componentele vulnerabile să fie ușor de înlocuit, iar software-ul, dacă este necesar, să poată fi rescris și testat rapid pentru a fi trimis în misiune”, a adăugat el.
Qognifly este interesată să participe alături de alte companii locale la un program de producție de drone, având o valoare de 200 de milioane de euro, finanțat prin mecanismul SAFE. Acest proiect vizează producția de vehicule aeriene fără pilot în parteneriat cu Ucraina. Pentru a-și consolida poziția pe piață, startup-ul a încheiat un parteneriat cu Orbotix Industries, un alt producător local de drone.
Ion Mocanu a evidențiat provocările din industrie, referindu-se la dependența de Asia pentru subansamble, cipuri și piese electronice. Pe termen lung, Qognifly își propune să dezvolte o arhitectură „pe verticală” și să integreze producția pieselor sensibile pe plan intern, asigurând astfel un nivel înalt de autonomie militară în perioade de conflict sau de penurie globală.
„În timp de pace, furnizorii funcționează bine, dar în perioade dificile, cum a fost pandemia, am observat cât de greu a fost pentru întreaga lume să procure chiar și produse simple, precum măștile”, a spus Mocanu.
„Dorim să ne extindem portofoliul de produse pentru a fabrica cât mai multe componente intern, de la motoare realizate în casă până la mașini de bobinat care să producă motoare conform specificațiilor noastre, precum și payload-uri, sisteme de comunicație și avionică. Astfel, ne vom securiza accesul la componente critice”, a adăugat el.
Generalul-maior (r) Dan Grecu, invitat la „Frontier Defense”, a susținut o idee similară, subliniind importanța producerii locale a tehnicii militare. „Este esențial să avem propriile noastre capacități de producție. Dacă depinzi de alții ca furnizori, aceștia pot avea propriile constrângeri, putând ajunge în aceeași situație ca tine”, a explicat Grecu.
Generalul a subliniat necesitatea localizării producției, afirmând că, chiar dacă o fabrică este deținută de o companie străină, aceasta nu va fi relocată în cazul unui conflict, ci va rămâne activă pe teritoriul României.
