În ultimii ani, inteligența artificială (AI) a fost adesea comparată cu alte fenomene pe termen lung, precum schimbările climatice sau demografia, fiind percepută ca un factor fără un impact imediat asupra politicii monetare. Totuși, această percepție a suferit o transformare semnificativă. Decidenții economici încep să recunoască AI ca o schimbare structurală majoră, similară cu electrificarea sau apariția internetului. Astfel, întrebarea nu mai este dacă AI are relevanță, ci cât de repede se vor resimți efectele acesteia și în ce mod: va contribui la inflație sau, dimpotrivă, o va diminua, conform unui articol publicat de Euronews.
Banca Centrală Europeană și Bundesbank adoptă AI în decizii economice
Banca Centrală Europeană (BCE) a început deja să implementeze AI în procesele de decizie. Începând din 2022, BCE utilizează un model de machine learning care analizează aproximativ 60 de indicatori economici, inclusiv așteptările legate de inflație și condițiile financiare. Acest model este actualizat de mai multe ori pe an și a demonstrat eficiență, anticipând în 2025 riscuri de creștere a inflației de bază, confirmate ulterior de datele oficiale. În același timp, Deutsche Bundesbank folosește aplicații AI pentru analize economice, procesarea documentelor și interpretarea comunicărilor din zona euro. Președintele instituției, Joachim Nagel, a subliniat importanța ca tehnologia să sprijine mandatul băncilor centrale, fără a-l înlocui.
Federal Reserve: o dezbatere intensă fără consens
În Statele Unite, Federal Reserve abordează AI mai degrabă la nivel teoretic, dar dezbaterea devine tot mai aprinsă. Guvernatorul Christopher Waller susține că AI ar putea accelera productivitatea mai repede decât inovațiile precum internetul sau smartphone-urile. O creștere durabilă a productivității ar putea permite creșterea veniturilor fără a genera presiuni inflaționiste. Pe de altă parte, vicepreședintele Philip Jefferson atrage atenția asupra efectului ambivalent: în timp ce AI poate reduce costurile de producție, poate de asemenea să crească cererea pentru resurse precum energie, terenuri și infrastructură digitală.
O tehnologie cu efecte contradictorii
Una dintre incertitudinile majore rămâne modul în care AI va influența inflația pe termen scurt în comparație cu termenul lung. Investițiile masive în centre de date și infrastructură ar putea genera inițial presiuni inflaționiste. În contrast, pe termen lung, automatizarea și eficiența crescută ar putea reduce costurile și tempera creșterea prețurilor.
Kevin Warsh și dilema viitorului monetar
Kevin Warsh, o figură centrală în această dezbatere și propus pentru conducerea Federal Reserve după expirarea mandatului lui Jerome Powell, compară momentul actual cu anii ’90, când politici monetare mai flexibile au fost susținute de un val de productivitate. Totuși, el avertizează că AI este încă o forță insuficient înțeleasă. „AI se dezvoltă cu o viteză care poate depăși controlul”, a afirmat el, sugerând că modelele economice actuale ar putea deveni învechite.
În fața acestei incertitudini, băncile centrale sunt obligate să-și adapteze instrumentele și modelele de analiză. AI nu mai este doar un subiect teoretic de cercetare, ci o variabilă crucială care poate influența direct deciziile privind dobânzile și stabilitatea economică. În absența unui consens clar, instituțiile economice se află într-o continuă navigare între oportunitățile unei noi ere de productivitate și riscurile unor dezechilibre greu de anticipat.
