Recent, artista a inițiat un demers legal prin depunerea cererilor de trademark pentru două fragmente audio care promovează noul său album, intitulat „The Life of a Showgirl”. De asemenea, a solicitat protecție pentru o imagine iconică în care apare îmbrăcată într-una din ținutele sale reprezentative, ținând în mână o chitară roz. Această acțiune reprezintă o extindere a strategiei sale legale, care s-a concentrat până acum pe protejarea numelui, versurilor și produselor asociate brandului său personal, conform informațiilor raportate de NBC News.
Decizia artistei vine ca o reacție la proliferarea deepfake-urilor, fiindcă aceasta a fost ținta mai multor materiale falsificate create cu ajutorul inteligenței artificiale. Printre aceste materiale, s-au regăsit clipuri în care artista părea să promoveze produse inexistente, dar și imagini manipulate care au devenit virale pe internet. De asemenea, fostul președinte Donald Trump a distribuit un conținut fals în care artista părea să sprijine candidatura sa. Specialiștii subliniază că înregistrarea vocii ca marcă este o abordare relativ recentă. Spre deosebire de drepturile de autor, care protejează înregistrările existente, noile tehnologii AI pot genera conținut original, imitând vocea fără a copia direct. Astfel, conceptul de „sound mark” ar putea permite artiștilor să conteste nu doar copiile exacte, ci și imitațiile „suficient de similare”.
Acest trend nu este unic pentru artista menționată. De exemplu, Matthew McConaughey a devenit primul actor de top care a depus cereri similare pentru protejarea imaginii și vocii sale. Alți artiști au început să atragă atenția asupra acestui fenomen: Scarlett Johansson a contestat utilizarea unei voci asemănătoare cu a sa în produse generate de AI, iar Tom Hanks a semnalat reclame false ce foloseau imaginea sa fără permisiune. De asemenea, Bryan Cranston a criticat replicarea neautorizată a identității sale digitale. Presiunea asupra companiilor tehnologice crește, iar inițiative precum „The Human Artistry Campaign” solicită reguli mai stricte privind utilizarea conținutului creativ. În acest context, platforme precum YouTube dezvoltă instrumente de detectare a deepfake-urilor, oferind artiștilor un control mai mare asupra imaginii lor online.
