În seara de joi, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat primirea evaluării Comisiei Europene referitoare la Cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta a subliniat că această cerere este una dintre cele mai dificile întâmpinate până acum de România, fiind depusă pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în această cerere ar fi trebuit să fie implementate corect la momentul depunerii.
În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor fonduri, invocând neîndeplinirea satisfăcătoare a mai multor reforme. România a beneficiat ulterior de o perioadă de corectare, transmițând justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a constatat că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.
Din cele 231 milioane de euro inițial suspendate, România a reușit să recupereze 166 milioane de euro. „De la 23 iunie, când am preluat mandatul, am utilizat toate pârghiile disponibile pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați. Acest efort, desfășurat alături de experții tehnici din minister, a culminat cu recuperarea a 350,7 milioane de euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă realizare din cadrul CP3 se referă la pensiile speciale. Cu ajutorul prim-ministrului Ilie Bolojan, am demonstrat că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, a declarat Pîslaru.
Al doilea dosar important vizează AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Pîslaru a explicat că instituția responsabilă trebuie să asigure o conducere profesionistă și transparentă pentru firmele de stat, nu influențată de interese politice. În acest context, România a reușit să recupereze 132 milioane de euro, datorită contribuției semnificative a viceprim-ministrului Oana Gheorghiu.
Al treilea jalon se referă la companiile de stat din sectorul energetic, precum Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica. Comisia Europeană a identificat probleme serioase în selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație, inclusiv numiri politice și lipsa unor criterii clare. România a pierdut 180 milioane de euro în această privință, dar a reușit să recupereze 48 milioane de euro.
Al patrulea jalon se axează pe companiile de stat din transporturi, inclusiv CNAIR, CNIR și CFR. Pîslaru a menționat că și în acest caz, problemele au fost similare, iar România a pierdut 15,4 milioane de euro, recuperând doar 4,5 milioane de euro. „Unde a existat voință politică, precum în cazul pensiilor speciale, am reușit să recuperăm o mare parte din fonduri. Însă, în sectoarele unde reformele au fost amânate, sumele pierdute sunt semnificative”, a adăugat el.
Ministrul Pîslaru nu a ezitat să critice politicienii care au întârziat reformele. „Fiecare politician care a blocat demersurile de reformă din frica de a-și pierde privilegii, fiecare care a numit în funcții de conducere persoane necalificate, contribuie la stagnarea modernizării României. Fiecare care a privit bugetul statului ca pe o oportunitate de îmbogățire personală, în loc de o datorie față de cetățeni, este parte din problemă”, a spus el.
Cine suportă consecințele? „Noi, toți românii, suntem cei care plătim pentru incompetența și ticăloșia unor lideri. Trebuie să fim conștienți că această situație ne afectează pe toți și să învățăm din greșelile trecutului, astfel încât în viitor să alegem mai înțelept”, a concluzionat Pîslaru.
