Proiectul „KPop Demon Hunters” a fost lansat în 2020 cu o idee inovatoare: o trupă de fete k-pop care vânează demoni. Deși la început a stârnit scepticism în rândul celor de la Sony, filmul a intrat în producție. Un an mai târziu, compania a decis să vândă o mare parte din drepturile de distribuție, muzică și merchandising către Netflix, în schimbul sumei de 120 de milioane de dolari. Aceasta a fost o mișcare strategică, mai ales în contextul pandemiei, când cinematografele erau închise, iar industria cinematografică se confrunta cu provocări majore, conform Il Post.
După lansarea din 2025, filmul a devenit rapid un adevărat fenomen global. Netflix a raportat peste 500 de milioane de vizualizări, transformându-l într-unul dintre cele mai urmărite titluri din istoria platformei. În plus, filmul a generat venituri considerabile din cinematografe, depășind 24 de milioane de dolari din vânzările de bilete, mai ales în urma unor proiecții speciale. Recunoașterea a venit și la gala Oscarurilor, unde „KPop Demon Hunters” a câștigat premii pentru cel mai bun film de animație și cea mai bună piesă originală.
Coloana sonoră a jucat un rol esențial în succesul filmului. Melodia „Golden”, care a câștigat un Oscar, a adunat peste 1,5 miliarde de ascultări pe Spotify. De asemenea, mai multe melodii din film au ajuns în topurile internaționale. Succesul a fost potențat de colaborările cu producători de renume din industria k-pop, inclusiv artiști și creatori care au lucrat cu trupe celebre precum BTS și Blackpink.
Decizia Sony de a ceda drepturile este acum văzută drept una dintre cele mai neinspirate mișcări din industrie. La acel moment, compania se confrunta cu dificultăți financiare cauzate de pandemie și nu dispunea de o platformă de streaming competitivă precum Netflix sau Amazon. Astfel, oferta Netflix a părut o soluție sigură pentru a salva și rentabiliza proiectul. Însă, privit în retrospectivă, Sony a pierdut controlul asupra unei proprietăți intelectuale originale extrem de valoroase, capabilă să genereze filme, seriale și produse comerciale pe termen lung.
Strategiile atipice de marketing adoptate de Netflix au contribuit la succesul filmului, dar compania nu a reușit să capitalizeze complet pe termen scurt. Filmul a fost lansat atât pe platformă, cât și în cinematografe, inclusiv în versiuni speciale de tip karaoke, extinzând astfel audiența. Deși Netflix a obținut drepturi semnificative asupra produselor derivate, producția de jucării inspirate din film a fost întârziată, partenerii industriali neanticipând amploarea succesului, ceea ce a dus la ratarea sezonului de vânzări din perioada sărbătorilor din 2025.
„KPop Demon Hunters” a evoluat rapid dincolo de statutul de film, devenind o franciză globală cu potențial enorm. Sony continuă să fie implicată în producția viitoarelor filme, iar un sequel este deja în lucru. Totuși, controlul principal asupra distribuției și exploatării comerciale aparține acum Netflix. Această situație este acum considerată un exemplu clar al modului în care o decizie luată în momente de criză poate schimba radical echilibrul de putere în industrie și poate transforma un risc aparent într-un succes uriaș.


