Diferențele semnificative în colectarea impozitelor pe proprietate între localitățile din România sunt evidențiate de un raport recent. Aceste impozite, aplicate asupra clădirilor, terenurilor și mijloacelor de transport, constituie o sursă importantă de venit pentru bugetele locale, fiind gestionate direct de administrațiile locale.
Disparități în colectarea impozitelor
Raportul arată că există primării cu un grad de colectare a impozitelor de 100%, în contrast cu altele unde acest grad scade la 2%. Aceste diferențe reflectă nu doar nivelul de conformare fiscală al contribuabililor, ci și capacitatea primăriilor de a gestiona creanțele locale.
Localități cu rate de colectare variate
Gradul de colectare este calculat ca raport între veniturile încasate și totalul creanțelor raportate, incluzând atât anul curent, cât și anii anteriori. La capătul superior al clasamentului se află localități precum Husasău de Tinca din județul Bihor și Oncești din județul Maramureș, ambele având un grad de colectare de 100%. Alte exemple notabile includ Concești, județul Botoșani, cu 99%, și Păuca, județul Sibiu, cu 97%.
Pe de altă parte, UAT-uri precum Grajduri din județul Iași, cu un grad de colectare de doar 2%, și Slobozia Bradului din județul Vrancea, cu 4%, ilustrează problemele de colectare. Alte localități cu rate scăzute includ Poșta Câlnău (8%), Homocea (10%), Pardina (10%) și Turnu Măgurele (17%).
Zonele cu probleme în colectare
Raportul subliniază că localitățile cu un grad redus de colectare sunt concentrate în regiunile Moldova, Dobrogea, sudul Munteniei și Oltenia, unde multe UAT-uri înregistrează valori sub 40%. Aceste rezultate sunt corelate cu absența unor centre urbane funcționale, niveluri ridicate de sărăcie și venituri scăzute.
În contrast, regiunile Transilvania, Banat, zona metropolitană București–Ilfov, precum și județele Constanța și Brăila, prezintă localități care depășesc ratele de colectare de 65%. Acest lucru sugerează o administrare fiscală mai eficientă și o conformare mai mare din partea contribuabililor.
Impactul asupra autonomiei financiare locale
Diferențele în colectarea impozitelor sunt semnificative, deoarece impozitele pe proprietate reprezintă una dintre puținele surse de venit direct disponibile pentru administrația locală. Spre deosebire de fondurile europene sau subvențiile de la bugetul de stat, aceste venituri depind de capacitatea primăriilor de a gestiona baza fiscală.
Un grad scăzut de colectare afectează autonomia financiară a localităților, obligând primăriile să se bazeze mai mult pe transferurile de la bugetul central. Aceasta reduce resursele disponibile pentru întreținerea infrastructurii, servicii locale și investiții.
Cauzele problemelor de colectare
Raportul indică mai multe cauze pentru gradul scăzut de colectare, inclusiv veniturile reduse ale populației, baze de date incomplete și lipsa personalului calificat. De asemenea, mobilizarea insuficientă în urmărirea creanțelor și capacitatea administrativă slabă contribuie la această situație.
În unele cazuri, problema nu este doar neplata impozitelor, ci și lipsa unei evidențe actualizate a proprietăților. Autoritățile locale nu reușesc adesea să prezinte valoarea maximă a impozitelor ce pot fi colectate, ceea ce duce la subestimarea veniturilor proprii și la o dependență mai mare de finanțarea centrală.
Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale a fost elaborat în 2025, la inițiativa Cancelariei Prim-Ministrului, folosind date oficiale relevante din anul 2024. Informațiile au fost colectate din surse oficiale precum Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică și altele, având sprijinul Băncii Mondiale.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.












