Iranul se confruntă cu o criză economică profundă ca urmare a conflictului dintre SUA și Israel, care agravează dificultățile economice existente. Conform Financial Times, cetățenii iranieni se pregătesc pentru o creștere a prețurilor și concedieri.
Contextul economic al Iranului
Inflația anuală, care depășea 40% înainte de izbucnirea conflictului, a ajuns la 50% începând cu 4 aprilie, conform datelor furnizate de banca centrală. Această creștere a coincis cu instaurarea unui armistițiu fragil.
În săptămânile care au urmat armistițiului, consumatorii au continuat să resimtă presiunea economică, mai ales după ce SUA au blocat Strâmtoarea Ormuz, afectând comerțul iranian.
Creșterea prețurilor și impactul asupra veniturilor
O gospodină din Teheran a raportat o creștere semnificativă a prețului brânzei, care a ajuns la 6,7 milioane de ironi (aproximativ 5,09 dolari), față de 5,2 milioane de ironi cu o săptămână în urmă. Aceasta a menționat: „Am senzația că totul a devenit mult mai scump decât înainte de război.”
Prețurile altor produse esențiale, cum ar fi orezul, ouăle și puiul, au crescut și ele. De exemplu, un nou Peugeot 207 a ajuns de la aproximativ 18 miliarde IR la 25 miliarde IR de la începutul conflictului, conform dealerilor auto.
Autoritățile urmează să aprobe o majorare de 40% a prețurilor la ciment, impusă de guvern. Analiștii estimează că războiul va adânci prăpastia dintre creșterea salariilor și inflație. Consultantul în afaceri Siamak Ghassemi a afirmat că „orice creștere a salariilor de mai puțin de două ori” nu va compensa creșterea costului vieții.
De asemenea, Ghassemi a sfătuit cetățenii să nu-și păstreze economiile în riali, moneda locală, care a atins un minim istoric de 1,8 milioane IR pentru un dolar, accentuând astfel panica legată de puterea de cumpărare.
Mai multe companii au anunțat că vor fi nevoite să concedieze angajați pentru a supraviețui. De exemplu, o mică fabrică din apropierea Teheranului a concediat opt persoane, aproape o treime din personalul său.
Un antreprenor din domeniul îmbrăcămintei a declarat că nu își mai permite creșteri salariale, având vânzări de aproximativ 2 miliarde de ironi, în timp ce costurile s-au ridicat la 5 miliarde de ironi. El a spus: „Acest lucru nu este sustenabil.”
Implicațiile conflictului asupra economiei
În timpul conflictului, SUA și Israelul au bombardat infrastructura civilă din Iran, inclusiv drumuri și fabrici, afectând și mai mult o economie deja slăbită de ani de sancțiuni și corupție.
Deși armistițiul a pus capăt luptelor, negocierile pentru un acord de pace au stagnat, Teheranul cerând ridicarea blocadei de către Washington înainte de a continua discuțiile.
Mulți politicieni și analiști iranieni consideră că republica islamică se va confrunta cu noi dificultăți, având în vedere inflația și sancțiunile prelungite. Aceștia speră că SUA vor relaxa cerințele impuse.
Totuși, cetățenii se tem că această situație, descrisă adesea ca „fără război, fără pace”, va duce la o nouă perioadă de stagnare economică.
Chiar și înainte de conflict, dificultățile economice au generat proteste masive, care au fost reprimate violent, rezultând în mii de victime.
Guvernul președintelui iranian Masoud Pezeshkian a declarat că rezervele strategice de alimente sunt suficiente pentru a face față blocadei, iar supermarketurile ar fi aprovizionate. De asemenea, a fost implementat un sistem de cupoane alimentare pentru a ajuta cetățenii să facă față creșterii prețurilor la alimente.
Cu toate acestea, mulți lucrători au început să solicite prestații de asigurări sociale, iar rapoartele sugerează că aceste plăți sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de bază.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
