Decizia președintelui Nicușor Dan de a-l desemna pe Ilie Bolojan pentru formarea unui nou Guvern nu ar putea fi automată, în cazul în care Executivul său ar fi demis prin moțiune de cenzură. Acest aspect este susținut de precedentul stabilit prin Decizia CCR nr. 85/2020, care a fost pronunțată după ce Klaus Iohannis l-a reconfirmat pe Ludovic Orban în funcția de premier, imediat după demiterea Guvernului Orban în Parlament.
## Contextul juridic
Curtea Constituțională a afirmat că desemnarea unui prim-ministru trebuie să aibă ca scop formarea unei majorități parlamentare, fără a ignora efectele moțiunii de cenzură. În motivarea sa, CCR a subliniat că reconfirmarea aceleași persoane demisă de Parlament ar putea „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și ar putea încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului.
## Precedentul Orban
Exemplul relevant este cel al lui Ludovic Orban din 2020. Guvernul său a fost demis pe 5 februarie 2020, după ce a angajat răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi. A doua zi, Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Orban pentru funcția de premier, dar această decizie a fost contestată la Curtea Constituțională. Pe 24 februarie 2020, CCR a decis că această desemnare era neconstituțională în acel context, impunând o nouă nominalizare care să urmărească formarea unei majorități parlamentare.
După această decizie, Ludovic Orban și-a retras mandatul de premier desemnat, iar Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Florin Cîțu pe 26 februarie 2020. Cîțu și-a depus, însă, mandatul pe 12 martie, înainte de votul de învestitură. Într-un context politic marcat de criza COVID-19 și de susținerea partidelor pentru formarea rapidă a unui guvern, Iohannis l-a desemnat din nou pe Orban pe 13 martie. Guvernul Orban II a fost învestit de Parlament pe 14 martie 2020.
## Implicațiile pentru Guvernul Bolojan
Așadar, aplicând această decizie la situația actuală, dacă Guvernul Bolojan ar fi demis prin moțiune de cenzură, președintele nu ar putea să-l desemneze imediat pe Ilie Bolojan pentru formarea unui nou cabinet. Aceasta este valabil mai ales în cazul în care Bolojan nu ar avea o majoritate solidă în Parlament.
Această situație ar putea deschide, de asemenea, un joc politic pentru PSD. Dacă Guvernul Bolojan ar fi demis, social-democrații ar putea încerca refacerea coaliției cu PNL, dar cu un alt premier liberal, invocând precedentul constituțional care interzice redesemnarea automat a unui premier demis.
PSD a indicat că ar putea reveni într-o coaliție, propunând un alt prim-ministru, și ar putea căuta să atragă membri din PNL care sunt favorabili continuării guvernării alături de social-democrați, inclusiv prin concesii politice.
PNL, pe de altă parte, a încercat să prevină acest scenariu. Conducerea partidului a adoptat o rezoluție de sprijin pentru Ilie Bolojan, afirmând că PNL nu va participa la o coaliție cu PSD dacă acest partid va vota o moțiune de cenzură împotriva guvernului actual.
## Istoricul premierilor demiși
Analizând istoria politică din România postdecembristă, se observă că revenirea la Palatul Victoria după o demitere prin moțiune de cenzură este o excepție. Până acum, doar Emil Boc și Ludovic Orban au reușit să revină în funcția de prim-ministru după o astfel de demitere.
Boc a fost demis pe 13 octombrie 2009, dar a reușit să formeze Guvernul Boc II în decembrie 2009, după realegerea lui Traian Băsescu. Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, iar Guvernul său a fost reinvestit pe 14 martie 2020, în contextul crizei COVID-19.
Dimpotrivă, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă și Florin Cîțu nu au mai revenit ca premieri după ce guvernele lor au fost demise prin moțiune de cenzură.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
