Conform datelor publicate de Eurostat, 9,2% din populația Uniunii Europene nu a reușit să își mențină locuința suficient de caldă în anul 2024. Aceasta reprezintă o îmbunătățire comparativ cu anul anterior, când proporția persoanelor aflate în această situație era mai mare.
În România, procentul celor care s-au confruntat cu dificultăți în a-și încălzi adecvat locuința în 2024 a fost de 10,8%. Deși acest nivel depășește media Uniunii Europene, datele sugerează o ameliorare față de 2023, când procentul era de 12,5%.
Comparativ cu alte state membre
Pe plan comparativ, România se situează într-o poziție intermediară în cadrul Uniunii Europene. Situația este mai favorabilă decât în țările cu cea mai mare sărăcie energetică, cum ar fi Grecia, cu 19%, Lituania, cu 18%, și Spania, cu 17,5%, unde aproape una din cinci persoane se confruntă cu aceste dificultăți.
România versus Europa Centrală
În contrast, România se confruntă cu o situație mai gravă comparativ cu multe state din Europa Centrală și de Nord. În Germania, 6,3% din populație se confruntă cu această problemă, în Ungaria 6%, în Cehia 4,9%, iar în Polonia 3,3%. La celălalt capăt al scalei, Finlanda înregistrează doar 2,7% din populație care declară că nu își poate încălzi adecvat locuința.
Analizând marile economii europene, se observă că în Franța, 11,8% din populație se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește încălzirea locuinței, un procent ușor mai mare decât în România. În Italia, 8,6% și în Slovacia, 8,3% din populație se află în aceeași situație, ambele țări având valori sub cele ale României, dar peste media Uniunii Europene.
Diferențe regionale
Acest fenomen este influențat de mai mulți factori, inclusiv nivelul veniturilor, costurile energiei, eficiența energetică a locuințelor și condițiile climatice.
Țările din Europa de Nord, caracterizate prin locuințe mai bine izolate și sisteme de sprijin mai extinse, au cele mai scăzute valori ale acestui indicator. În contrast, statele din sudul și estul Europei, inclusiv România, continuă să se confrunte cu o proporție mai mare a populației afectate, în principal din cauza veniturilor mai mici și a clădirilor cu eficiență energetică redusă.
