Încrederea în economia României la niveluri scăzute în contextul creșterii economice lente
În România, încrederea în economie a atins cea mai scăzută valoare din ultimii ani, însoțită de o încetinire semnificativă a creșterii economice. Chiar dacă guvernul Bolojan a implementat măsuri fiscal-bugetare în vara anului 2025, situația economică rămâne complicată.
Revizuirea estimărilor economice de către instituții internaționale
Atât Fondul Monetar Internațional (FMI), cât și Banca Mondială au ajustat în mod negativ prognozele pentru economia României în acest an. Indicatorii de încredere economică sugerează o deteriorare evidentă a situației.
Datele furnizate de Eurostat, referitoare la perioada iunie 2023 – martie 2026, indică o schimbare semnificativă. Indicele încrederii în economie (ESI) reflectă percepția managerilor din sectoare cheie și a consumatorilor. Un indice peste 100 puncte este considerat pozitiv. Între iunie 2023 și aprilie 2025, indicele a depășit această valoare, cu un maxim înregistrat în octombrie 2024, înainte de alegerile prezidențiale.
Alegerea anulată a avut repercusiuni asupra acestui indice. Astfel, în ianuarie 2025, indicele a scăzut la 99,7 puncte, dar a reușit să depășească din nou pragul de 100 de puncte până în aprilie 2025.
Scăderea încrederii în economie în a doua parte a anului 2025
În luna mai 2025, când au avut loc noi alegeri prezidențiale, indicele încrederii în economie a fost ușor sub 100 de puncte, la 99,3 puncte. Odată cu adoptarea măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar de către Guvernul Bolojan, situația economică a început să se degradeze. Datele Eurostat arată o scădere drastică a indicelui ESI în a doua jumătate a anului 2025, acesta fiind sub 95 de puncte timp de 10 luni, semnalizând o posibilă recesiune.
Ultimele date disponibile pentru martie 2026 indică un indice de încredere în economie de 92 de puncte.
Comparativ: Creșterea economică sub mandatele Ciolacu și Bolojan
În ceea ce privește creșterea economică din 2025, datele Eurostat arată o evoluție notabilă. În trimestrul 2 din 2025, sub conducerea lui Marcel Ciolacu, România a înregistrat o creștere de 1%, fiind a treia cea mai mare din Uniunea Europeană, după Malta și Danemarca. La acel moment, România a depășit economii mari precum Franța, Germania și Spania.
În schimb, după șase luni de guvernare Bolojan, economia a suferit o schimbare drastică. În trimestrul 4 din 2025, România a avut o scădere de -1,9%, fiind a doua cea mai mare scădere din UE, după Irlanda, care a înregistrat -3,8%. Luxembourg și Estonia au avut scăderi mai reduse, de -0,1%.
Această inversare rapidă a tendinței economice sugerează o sensibilitate crescută la măsurile de politică fiscală și la condițiile externe. Scăderea încrederii este corelată cu o reducere a consumului și cu incertitudinile din mediul de afaceri, factori care influențează negativ creșterea economică.
Urmărește newsrecorder.ro pentru analize economice și financiare pe înțelesul tuturor.
