Profesorul universitar Cristian Socol subliniază că discuțiile privind vânzarea unor participații suplimentare în companii strategice trebuie analizate dincolo de nevoile imediate de finanțare ale bugetului public.
## Listarea companiilor de stat la Bursă
Listarea companiilor pe bursă este, în principiu, o practică benefică. Aceasta oferă acces la capitalizare, sprijină finanțarea proiectelor de investiții, crește transparența și promovează bunele practici de guvernanță corporativă. Totuși, pentru companii deja listate precum Hidroelectrica, Romgaz și Transgaz, nu este clar care sunt motivele economice pentru listarea suplimentară a unor pachete de acțiuni.
Profesorul Socol atrage atenția că, în cazul companiilor strategice esențiale pentru apărarea și securitatea economică a României, pierderea controlului de către stat poate crea vulnerabilități semnificative. Această preocupare este menționată și în Strategia de Apărare a României 2025-2030, adoptată recent de Parlament.
## Profitabilitatea companiilor de stat
Companiile de stat despre care se discută listarea suplimentară sunt extrem de profitabile. De exemplu:
- Hidroelectrica (2025): venituri de 9,6 miliarde lei, profit net de 3,37 miliarde lei, investiții de 781 milioane lei.
- Romgaz (2025): venituri de 8,7 miliarde lei, profit net de 3,34 miliarde lei, capitalizare de 49 miliarde lei.
- Transgaz (2025): profit net de 0,9 miliarde lei, capitalizare de 17 miliarde lei.
- CEC Bank: profit de 0,3 miliarde lei în prima jumătate a anului 2025.
Un raport al Consiliului Fiscal arată că Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz și Aeroporturi București se află printre companiile de stat cu profituri nete ridicate.
## Implicațiile listării asupra bugetului
Referitor la întrebarea dacă banii obținuți din listări ar ajuta la reducerea deficitului bugetar, profesorul Socol afirmă că aceasta nu este situația. Banii din listări intră într-un cont separat, care nu influențează veniturile bugetare directe. În plus, se estimează că, pe termen lung, deficitul va crește, deoarece 90% din profiturile nete ale acestor companii nu vor mai fi disponibile pentru bugetul de stat.
Listarea unor pachete suplimentare de acțiuni ar putea reduce controlul statului asupra companiilor strategice. De exemplu, o listare suplimentară de 15% din Hidroelectrica ar reduce ponderea acțiunilor deținute de stat sub 66%, ceea ce ar limita puterea de decizie a acestuia.
## Rolul avizului CSAT și CNSM
Profesorul Socol subliniază importanța obținerii avizului Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și al Consiliului Național de Securitate și Apărare (CNSM) înainte de propunerea de listare a pachetelor minoritare la companii strategice. Acest lucru este esențial deoarece aceste companii sunt considerate critice pentru securitatea națională în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a României.
## Măsurile adoptate de alte state europene
În contextul post-pandemic, multe țări europene au adoptat strategii pentru a proteja companiile din sectoare critice. Franța, de exemplu, păstrează drepturi speciale asupra companiilor strategice, iar Germania a naționalizat temporar anumite firme din sectorul energetic. Polonia a readus sub control public infrastructura critică, în timp ce Ungaria a consolidat prezența statului în sistemul financiar.
În contrast, România pare să adopte o direcție diferită, având în vedere intențiile de listare a companiilor strategice.
Urmărește newsrecorder.ro pentru analize economice și financiare pe înțelesul tuturor.
