„O parte din cei responsabili pentru pierderea a 458,7 milioane de euro acuză acum că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru. Atribuirea responsabilității pentru eșecul unor reforme unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră extrem de limitată (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a rectifica ani de neglijență este pur și simplu inacceptabil”, a declarat ministrul Pîslaru într-un mesaj postat pe Facebook sâmbătă.
Contextul guvernării lui Marcel Ciolacu
Dragoș Pîslaru a afirmat că responsabilitatea pentru cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență revine Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Ministrul a subliniat că acest guvern a întârziat depunerea cererii și că jaloanele necesare nu au fost îndeplinite, iar în perioada de remediere, Executivul a amânat măsurile necesare.
Detalii despre cererea de plată și întârzieri
„Conform aranjamentelor operaționale inițiale, reformele din cererea de plată 3 trebuiau finalizate în primul trimestru al anului 2023. Cererea a fost depusă cu o întârziere de 9 luni, pe 15 decembrie 2023, sub prim-ministrul Marcel Ciolacu. La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu a confirmat, prin semnătură oficială, că jaloanele erau îndeplinite. Aceasta s-a dovedit a fi o afirmație falsă, Comisia Europeană constatând că reformele nu erau corect implementate. A urmat o perioadă de 1 an și 5 luni în care guvernele au avut ocazia de a remedia problemele, însă au evitat reformele. Ca urmare, Comisia a decis, în mai 2025, suspendarea parțială a plății pentru patru reforme: pensiile speciale, AMEPIP și numirile în consiliile de administrație din domeniul energiei și transporturilor”, se menționează în mesajul lui Dragoș Pîslaru.
Provocările guvernării lui Ilie Bolojan
Pîslaru a subliniat și dificultățile întâmpinate de Guvernul Bolojan, care a avut de realizat un program amplu de reforme într-un interval de timp foarte scurt.
„România a avut la dispoziție un termen de 6 luni pentru a remedia problemele, până la 28 noiembrie 2025. Când Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025, timpul rămas era extrem de limitat. Practic, am avut doar câteva luni pentru a încerca să recuperăm întârzierile acumulate pe parcursul anilor. Am reușit să facem progrese în unele domenii, însă în altele întârzierile erau atât de mari încât nu au putut fi complet remediate în câteva luni”, a declarat Pîslaru.
Ministrul a menționat că pentru accesarea fondurilor europene erau necesare reforma pensiilor speciale, operaționalizarea AMEPIP și reformarea companiilor de stat din domeniul energiei și transporturilor.
De asemenea, acesta a indicat și cauzele pierderii fondurilor europene, printre care tergiversarea Curții Constituționale în privința reformei pensiilor magistraților și influențele politice asupra AMEPIP și companiilor de stat din energie și transporturi.
Urmărește newsrecorder.ro pentru știri politice din România explicate clar și la obiect.
