FMI: Subvențiile guvernamentale din UE nu sunt eficient direcționate
Alfred Kammer, șeful departamentului european al Fondului Monetar Internațional (FMI), a declarat într-un interviu acordat Financial Times că aproximativ două treimi din subvențiile și reducerile fiscale implementate în Uniunea Europeană, destinate să atenueze criza energetică, nu sunt bine orientate.
Problemele cu măsurile actuale
Kammer a subliniat că, deși măsurile inițiale au fost menite să protejeze populația de creșterile de prețuri la energie cauzate de conflictele din Orientul Mijlociu, guvernele europene vor întâmpina dificultăți politice în a le anula. Aceasta ar putea duce, în final, la creșterea poverilor fiscale.
„În mod evident”, a afirmat el, guvernele din UE nu „iau în considerare lecțiile din 2022”, referindu-se la perioada după invazia Rusiei în Ucraina, când au fost introduse măsuri pentru a limita impactul creșterii prețurilor la gaz.
Kammer a adăugat că nu toate statele membre au fost prudente în gestionarea spațiului fiscal în contextul crizei actuale. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite”, a menționat acesta.
Fragilitatea financiară a statelor europene
FMI a avertizat că unele țări europene au o situație financiară precară, rezultată în urma pandemiei de COVID-19 și a războiului din Ucraina. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri fără a compensa prin ajustări bugetare”, a declarat Kammer. Aceste țări se confruntă cu o situație extrem de dificilă în ceea ce privește resursele fiscale disponibile.
Estimările FMI sugerează că guvernele din UE au cheltuit aproximativ 2,5% din PIB pentru intervenții în domeniul energetic după începutul conflictului din Ucraina. Comparativ, măsurile anunțate până în prezent în UE reprezintă, în medie, doar 0,18% din PIB.
Măsuri internaționale și efectele lor
Guvernele din întreaga lume sunt sub presiune să adopte măsuri suplimentare pentru a diminua efectele conflictului din Orientul Mijlociu. De exemplu, Germania a anunțat o reducere temporară a taxelor pe benzină și motorină pentru toți cetățenii, în timp ce Spania a alocat suma de 3,5 miliarde de euro pentru reducerea TVA la produsele energetice. Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, a instituit reduceri temporare ale accizelor la carburanți, iar România a inițiat măsuri similare, reducând acciza la motorină.
Kammer a atras atenția asupra riscurilor acestor măsuri, afirmând că „odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește”. El a subliniat că, în contextul creșterii prețurilor, ar putea exista o tendință de tranziție către surse alternative de energie.
Urmărește newsrecorder.ro pentru analize economice și financiare pe înțelesul tuturor.
