Specialiștii atribuie acest fenomen tehnologiei digitale, aplicațiilor concepute pentru a menține utilizatorii conectați și granițelor din ce în ce mai neclare dintre viața profesională și cea personală, conform CNN.
Platformele de social media și fluxurile nesfârșite de conținut stimulează constant secreția de dopamină, un neurotransmițător asociat cu recompensa și motivația. Anna Lembke, profesor de psihiatrie la Stanford University School of Medicine, subliniază că accesul constant la conținut rapid și intens ridică pragul de stimulare al creierului.
„Efectul devastator al unui flux continuu de conținut este că devine dificil să interacționezi cu lucruri care nu oferă satisfacție instantanee”, menționează Marian Berryhill, profesor de psihologie la University of Nevada, Reno, conform sursei citate.
În același timp, cultura muncii s-a transformat. Notificările constante și așteptarea de a fi disponibil în permanență mențin creierul într-o stare de alertă continuă, pregătit pentru întreruperi.
Atenția nu este o resursă inepuizabilă. Conform Gloriei Mark, stresul și nivelul de energie afectează direct capacitatea de concentrare. După o întrerupere, persoanele au nevoie în medie de aproximativ 25 de minute pentru a reveni complet la sarcina inițială.
O strategie sugerată de experți este „meta-conștientizarea” – abilitatea de a observa impulsul de a verifica telefonul sau de a devia de la sarcină înainte de a acționa. O simplă întrebare, „Chiar trebuie să fac asta acum?”, poate ajuta la recâștigarea controlului asupra atenției.
Oamenii au „cronotipuri” – momente ale zilei când nivelul de energie și concentrare este mai ridicat. Pentru mulți, aceste vârfuri apar la mijlocul dimineții și imediat după prânz.
Marc Berman, profesor la University of Chicago, distinge între atenția direcționată (utilizată pentru sarcini solicitante) și atenția involuntară, activată de stimuli interesanți din mediu. Prima generează oboseală, în timp ce a doua nu.
Astfel, programarea activităților complexe în perioadele de vârf și rezervarea sarcinilor mai simple pentru momentele de energie scăzută pot spori eficiența.
Specialiștii recomandă pauze scurte, planificate înainte de a apărea epuizarea. Activitățile ușoare – cum ar fi o plimbare scurtă sau ordonarea biroului – pot ajuta la refacerea resurselor cognitive.
Expunerea la natură este deosebit de benefică. Un mediu natural oferă stimuli „blânzi”, care permit minții să se relaxeze și să își restabilească capacitatea de concentrare, spre deosebire de un mediu urban intens, care solicită atenția constant.
Deși tehnologia modernă îngreunează revenirea la nivelurile de concentrare de acum 20 de ani, experții afirmă că exersarea conștientă a atenției, reducerea întreruperilor și integrarea pauzelor pot îmbunătăți considerabil capacitatea de focus.
Într-o lume construită pentru derulare continuă, menținerea atenției devine un act deliberat. Primul pas este simplu: să observi când o pierzi.
