Cristian Păun, profesor universitar specializat în economie și finanțe internaționale, a analizat, într-un interviu acordat Mediafax, ultimele date referitoare la evoluția economiei românești, publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform estimărilor pentru anul trecut, în 2025, față de 2024, Produsul Intern Brut (PIB) ar putea crește cu 0,6%. De asemenea, au fost prezentate și datele definitive pentru 2024, care au fost revizuite în scădere, conform explicațiilor profesorului Păun.
Recesiunea tehnică este definită, teoretic, ca o scădere a PIB-ului în termeni reali pe parcursul a două trimestre consecutive comparativ cu perioadele anterioare.
Conform INS:
- În trimestrul IV 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,9% în termeni reali comparativ cu trimestrul III 2025, pe seria ajustată sezonier.
- A fost al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce în trimestrul III PIB-ul a scăzut cu 0,1% față de trimestrul II.
- Comparativ cu trimestrul IV 2024, PIB-ul din trimestrul IV 2025 a crescut cu 0,1%.
Reporter: Ce înseamnă recesiunea tehnică, ce implicații are, când a mai fost România în această situație și cum se poate ieși din ea?
Profesorul Cristian Păun: Este un răspuns simplu, mai ales că avem un exemplu recent. Conform datelor INS, estimările inițiale au fost confirmate cu date finale la aproximativ doi ani după. Astăzi, au fost publicate estimările pentru semestrul III și IV din 2025, dar și datele definitive pentru 2024. Se observă că, în loc de creșteri de 0,5% și 0,1% pentru primele două trimestre din 2024, am avut scăderi de -0,4%. Așadar, România a fost în recesiune tehnică în 2024. De asemenea, există șanse ca datele semnal pentru trimestrul IV din 2024 și trimestrul II din 2025 să confirme o continuare a recesiunii, având în vedere scăderea economică din trimestrul I 2025.
Aceste date sugerează o stagnare economică de aproape doi ani. Aceasta se reflectă în indicatorii relevanți, cum ar fi scăderea producției industriale și a consumului. În absența unui sector public care beneficiază de fonduri, situația ar fi fost și mai gravă. Actuala guvernare se ocupă de corectarea cheltuielilor excesive din economie, o corecție necesară pe termen lung, dar cu efecte pe termen scurt.
Este esențial să continuăm reformele pentru a crea un spațiu fiscal adecvat și pentru a reduce povara fiscală cu care am început procesul de reformă. În prezent, ne confruntăm cu o accelerare a problemelor, în special din cauza măsurilor prociclice, cum ar fi creșterea impozitelor, în loc să inițiem reforme fundamentale în România. Politicienii care acum se plâng de recesiune sunt, de fapt, cei care au contribuit la aceste probleme. Guvernul Ciolacu II, prin utilizarea fondului de rezervă, a generat o situație problematică, iar acum se confruntă cu consecințele.
Reporter: Această situație va avea un impact asupra ratingului, dobânzilor, dincolo de deficit?
Profesorul Cristian Păun: În prima fază, nu ar trebui să afecteze ratingul, deoarece scăderea PIB-ului este relativ modestă. Totuși, această scădere apare pe fondul reducerii semnificative a cheltuielilor cu personalul din sectorul public. Chiar dacă cheltuielile au crescut, executarea bugetară pentru 2025 arată că salariile în sectorul bugetar nu au depășit rata inflației, ceea ce înseamnă o scădere reală a salariilor, care se va menține în perioada următoare.
Se constată o ajustare în cheltuielile salariale, iar speranța este că vor urma și alte reforme ce vor reduce dimensiunea excesivă a statului. Reformele sunt necesare, având în vedere că există multe structuri inutile în administrația românească, care consumă resurse care ar putea fi redirecționate către servicii publice esențiale, cum ar fi educația și sănătatea, sau către mediul de afaceri, care ar beneficia de eliminarea impozitelor problematice, precum impozitul minim pe cifra de afaceri sau taxa pe stâlp. Acestea ar trebui eliminate, deoarece constituie o povară pentru mediul de afaceri, care nu se află într-o situație favorabilă.
Reporter: Credeți că România va ieși din recesiune anul acesta, la finalul anului?
Profesorul Cristian Păun: Există o șansă, dar politicienii par să ignore importanța fondurilor europene. România a atins un maxim istoric în ceea ce privește sumele primite de la Uniunea Europeană, dar pentru a le putea absorbi, este necesar să existe consecvență, proiecte și structuri eficiente pentru implementarea acestor fonduri, precum și reforme.
Reporter: Avem și mecanisme de finanțare avantajoase, cum este SAFE, prin care România beneficiază de miliarde de euro…
Profesorul Cristian Păun: Corect, sunt fonduri pentru industria de apărare, dar este vital ca politicienii să implementeze reformele necesare. Observăm că actuala clasă politică este preocupată de problemele din sistemul de justiție, iar reformele esențiale, cum ar fi reforma pensiilor speciale, nu sunt realizate. Aceste întârzieri conduc la pierderi financiare semnificative, inclusiv o pierdere simbolică de 200 de milioane la începutul acestui an, ceea ce nu este de bun augur.
Reporter: Pe guvernanța corporativă, este posibil să pierdem bani din cererea de plată numărul trei…
Profesorul Cristian Păun: Este foarte probabil să pierdem fonduri, iar suma totală ar putea depăși un miliard de euro. Acești bani nu se vor reflecta în PIB sau în valoarea adăugată. Politicienii implicați în această situație nu pot pretinde că nu au nicio responsabilitate; este evident că lucrurile sunt scăpate de sub control.
Reporter: Să încheiem pe o notă pozitivă, gândindu-ne că anul viitor, în această perioadă, vom avea o creștere de, să zicem, 5%.
Profesorul Cristian Păun: Procentul nu este esențial, ci mai degrabă sustenabilitatea acestei creșteri. O creștere nesustenabilă nu este viabilă pe termen lung. În prezent, România nu își permite o imagine favorabilă a PIB-ului, dacă aceasta nu este bazată pe fundament real. Este important ca creșterea să fie sustenabilă și să rămână constantă în timp, astfel încât economia să nu se prăbușească în fața unei crize externe. Comparativ cu Polonia, care a reușit să mențină o creștere constantă, România trebuie să evite iluzia unei creșteri economice bazate pe măsuri temporare și nesustenabile.
Actualele cifre, inclusiv cele din 2024, indică faptul că am fost prea optimisti în evaluările anterioare. Scăderea producției industriale și ajustările recente arată că economia românească se confruntă cu probleme reale, nu cu iluzii de creștere. Politicienii trebuie să fie conștienți de aceste realități și să își asume responsabilitatea pentru soluționarea lor.
