Mai multe persoane familiarizate cu situația au declarat pentru Financial Times că oficialii Uniunii Europene doresc să evite acuzațiile de interferență în alegerile din Ungaria și să nu ofere mai multă „muniție” lui Orbán în campania sa anti-Bruxelles.
Conform celor scrise în FT, sondajele indică faptul că Orbán ar putea pierde alegerile din 12 aprilie, partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, având un avans de aproximativ 10 puncte procentuale față de Fidesz, partidul lui Orbán. De asemenea, Tisza a îndemnat instituțiile UE să manifeste reținere pe durata campaniei, au menționat sursele.
Într-un discurs susținut duminică, Orbán a declarat că va întări poziția Ungariei în UE. „Locul Ungariei este în Europa, nu doar pentru că avem nevoie de Europa, ci și pentru că Europa are nevoie de noi”, a afirmat el.
Sursele au menționat că Comisia a început să fie mai precaută în comunicările sale publice referitoare la Ungaria și la problemele legate de statul de drept. Aproximativ 2,4 miliarde de euro în fonduri noi ar putea fi alocate guvernului lui Orbán înainte de alegeri, în ciuda îngrijorărilor recente.
„Cu luni înainte de niște alegeri atât de importante și decisive… s-a ajuns la concluzia că cel mai bine este să nu facă nimic”, a declarat un oficial maghiar. „Comisia își minimizează riscurile, ceea ce este normal.”
Un diplomat din UE a adăugat: „Este înțelept ca Comisia să nu facă anunțuri importante legate de Ungaria pentru a nu risca să fie percepută ca intervenind în alegeri.”
Orbán a fost considerat un „ghimpe” pentru UE, având legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin și opoziție față de ajutorul militar pentru Ucraina, precum și față de candidaturile sale la UE.
Colegiul Mathias Corvinus (MCC), un grup de experți asociat cu Orbán, a lansat recent un „Observator al Interferențelor Democrației”, destinat să „analizeze modul în care Uniunea Europeană și actorii asociați influențează alegerile naționale în întreaga Europă”. „Orice acțiune din partea instituțiilor UE va fi folosită de Orbán… Orice vom declara sau nu vom declara, va fi folosit împotriva noastră”, a afirmat un oficial al Parlamentului European.
În criticile sale la adresa UE, Orbán a beneficiat de sprijin din partea mișcării Maga a președintelui american Donald Trump, care a transmis până acum două mesaje publice de susținere pentru premierul maghiar.
Secretarul de stat american Marco Rubio urmează să viziteze Ungaria luni, ca un gest de susținere pentru guvernul lui Orbán. Luna viitoare, Ungaria va găzdui Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), un eveniment conservator din SUA, la care se preconizează că Trump va transmite un mesaj.
Poziția Comisiei față de Ungaria a fost complicată și de avizul recent al Curții Supreme a UE, care a pus sub semnul întrebării o decizie din 2023 de a debloca 10 miliarde de euro pentru Budapesta, pentru a contracara vetoul lui Orbán asupra ajutoarelor destinate Ucrainei.
„Bruxelles amenință Ungaria prin intermediul Curții Europene de Justiție pentru că nu plătim Ucraina”, a afirmat ministrul ungar pentru UE, János Bóka, în urma avizului juridic. „Aliații partidului Tisza recurg la măsuri tot mai dure pentru a-și impune voința asupra Ungariei și a aduce la putere un guvern marionetă de la Bruxelles.”
Aproximativ 17 miliarde de euro din fondurile UE destinate Budapestei sunt înghețate din cauza îngrijorărilor legate de discriminare și de independența sistemului judiciar. Comisia a deschis, de asemenea, o anchetă privind o presupusă încercare a guvernului maghiar de a recruta oficiali ai UE ca spioni.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că instituția „analizează în mod activ aceste acuzații [de spionaj]” și evaluează situația statului de drept în Ungaria. „Ne-am continuat activitatea în mod normal, în special în ceea ce privește acțiunile noastre de aplicare a legii”, au declarat aceștia.
Purtătorul de cuvânt a subliniat că este „pur și simplu incorect” să se afirme că inițiativele sunt suspendate din cauza alegerilor, adăugând că momentul este „determinat exclusiv de munca analitică și procedurală necesară”.
La începutul acestei luni, Orbán a emis o decizie prin care ordona instanțelor să anuleze anumite procese împotriva guvernului, ceea ce a generat îngrijorări cu privire la posibila limitare a independenței instanțelor. Purtătorul de cuvânt al Comisiei a declarat: „Urmărim îndeaproape evoluțiile și analizăm acum decretul în cauză.”
Unii politicieni se tem că amânarea oricăror decizii din partea Bruxelles-ului, din cauza temerii de a fi percepută ca influențând alegerile, transmite un mesaj greșit. „Este o strategie foarte proastă”, a afirmat Tineke Strik, o parlamentară din Partidul Verde, care a condus negocierile pentru un raport parlamentar recent privind încălcările statului de drept în Ungaria.
Budapesta urmează să primească 16 miliarde de euro în domeniul apărării prin intermediul programului UE de achiziții comune de arme, în valoare de 150 de miliarde de euro, cunoscut sub numele de Safe. Dacă planul de finanțare al Ungariei va fi aprobat, Budapesta va primi o primă tranșă de aproximativ 2,4 miliarde de euro.
„A i se acorda [lui Orbán] acești bani ar fi absolut absurd”, a declarat Michał Wawrykiewicz, europarlamentar din Partidul Popular European (PPE), din care face parte și Tisza.
Două persoane familiarizate cu procedura au avertizat însă că reținerea fondurilor din SAFe ar putea fi percepută și ca o interferență. Purtătorul de cuvânt al Comisiei a afirmat că, referitor la fondurile pentru apărare, „nu a fost luată nicio decizie” și „continuăm să colaborăm îndeaproape cu autoritățile naționale”.
