Demersul parlamentarilor se desfășoară în contextul în care Statele Unite își întăresc prezența militară în Orientul Mijlociu, iar președintele american a subliniat că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară.
Rezoluția, propusă de democratului Ro Khanna și republicanul Thomas Massie, are ca scop limitarea „puterilor de război” ale președintelui, conform CNBC. Înainte de orice intervenție militară suplimentară în Iran, administrația americană ar trebui să obțină aprobarea Congresului.
Controlul deciziei de război
Constituția Statelor Unite conferă Congresului autoritatea exclusivă de a declara război. Totuși, în ultimele decenii, mai mulți președinți americani au efectuat intervenții militare sau operațiuni armate fără o declarație formală de război și fără un vot explicit al Congresului, invocând prerogativele funcției lor.
„Deîndată ce Congresul își va relua activitatea săptămâna viitoare, vom solicita un vot în plenul Camerei asupra rezoluției bipartizane Khanna-Massie”, au declarat liderii democrați, sub conducerea lui Hakeem Jeffries, liderul democraților din Camera Reprezentanților.
„Decizie iresponsabilă”
Democrații au condamnat cu fermitate regimul de la Teheran, descriindu-l ca fiind „brutal și destabilizator”, amintind de „uciderea a mii de protestatari”, dar avertizează că o intervenție militară ar putea avea consecințe grave.
„A porni un război în Orientul Mijlociu fără o justificare directă și fără o evaluare clară a riscurilor pentru militarii noștri și a pericolului escaladării în regiune este o decizie iresponsabilă”, au subliniat aceștia.
Rezoluția nu blochează automat orice reacție militară în cazul unui atac direct asupra Statelor Unite, dar ar limita posibilitatea unei acțiuni preventive sau a unei intervenții majore fără dezbatere și vot în Congres. Astfel, se pune problema echilibrului între puterea executivă și cea legislativă într-un context de tensiuni internaționale.
Congresul, împărțit
Nu toți parlamentarii susțin însă rezoluția. Doi membri ai Camerei Reprezentanților, un republican și un democrat, au criticat inițiativa, invocând riscurile reprezentate de capacitățile nucleare și balistice ale Iranului.
„Respectăm și apărăm rolul constituțional al Congresului în chestiuni de război. Supravegherea și dezbaterea sunt esențiale. Totuși, această rezoluție ar limita flexibilitatea necesară pentru a răspunde unor amenințări reale și în evoluție, semnalând slăbiciune într-un moment periculos”, au afirmat aceștia.
Negocieri sub presiune
În paralel, administrația Trump continuă negocierile cu Teheranul privind programul nuclear. Joi, cele două părți au purtat o nouă rundă de discuții la Geneva, iar ministrul de externe al Omanului a menționat „progrese semnificative”, anunțând că dialogul tehnic va continua săptămâna viitoare la Viena.
În discursul său anual în fața Congresului american, Trump a afirmat că preferă o soluție diplomatică, dar nu a exclus opțiunea militară. „Nu voi permite niciodată ca principalul sponsor al terorismului din lume să dețină o armă nucleară”, a declarat președintele SUA.
Miza pentru Europa
Disputa de la Washington are implicații care depășesc politica internă americană. O eventuală escaladare militară în Orientul Mijlociu ar putea afecta piețele energetice, prețul petrolului și stabilitatea regională, aspecte care influențează direct Europa.
Votul programat pentru săptămâna viitoare va evidenția dacă majoritatea din Camera Reprezentanților este pregătită să limiteze libertatea de acțiune a președintelui într-un moment de tensiune geopolitică crescută sau dacă argumentul „flexibilității strategice” va prevala.
