Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, a comentat că anunțurile „individuale” făcute de doi membri ai forumului națiunilor bogate „reflectă, fără îndoială, o abordare extrem de coordonată”. Acesta a sugerat că o decizie mai amplă ar putea rezulta din videoconferința șefilor de stat și de guvern convocată de Emmanuel Macron, conform Le Figaro.
Acest summit G7 reprezintă prima întâlnire la nivel înalt a statelor puternic industrializate, inclusiv Statele Unite, Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Japonia și Canada, care se întâlnesc pentru a discuta despre conflict. Conform declarațiilor oficiale din Franța, scopul acestuia este abordarea „consecințelor economice” ale conflictului și a „măsurilor de atenuare a acestora”, în special în domeniul energetic.
Războiul, inițiat pe 28 februarie prin atacuri israeliano-americane asupra Iranului, a dus la închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz, prin care, în condiții de pace, tranzitează o cincime din producția mondială de petrol și gaze naturale lichefiate. Această situație a dus la o creștere bruscă a prețului barilului de petrol, având ca efect și majorarea prețurilor combustibililor la pompă.
Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a fost primul care a reacționat, anunțând că Tokyo a „decis să ia inițiativa de a relaxa cererea și oferta pe piața internațională a energiei prin eliberarea rezervelor sale strategice începând cu 16 luni”, adică luni. Aceasta a fost realizată „fără a aștepta o decizie oficială” din partea Agenției Internaționale a Energiei (AIE). Aproape simultan, ministrul german al Economiei, Katherina Reichedes, a declarat că Berlinul a decis, de asemenea, să elibereze o parte din stocurile sale, considerând aceasta o „contribuție” la „cererea” AIE adresată statelor membre de a elibera rezerve de petrol în valoare de 400 de milioane de barili, echivalentul a puțin peste 54 de milioane de tone.
Reuniunile miniștrilor finanțelor din G7 de luni și ale miniștrilor energiei din marți nu au dus la o decizie finală. Miniștrii energiei din G7 au declarat că sunt „gata” să ia „toate măsurile necesare”, în coordonare cu Agenția Internațională a Energiei (AIE), conform unui comunicat publicat miercuri, la o zi după reuniunea lor. Aceștia au afirmat că susțin implementarea unor măsuri proactive pentru a aborda situația, inclusiv utilizarea rezervelor strategice de petrol. Conform informațiilor publicate marți seara de Wall Street Journal, AIE propune o utilizare „fără precedent” a rezervelor strategice pentru a limita creșterea prețurilor.
Eliberarea propusă ar depăși cele 182 de milioane de barili de petrol care au fost lansate pe piață de către țările membre ale AIE în două faze în 2022, în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia, conform cotidianului economic american, care citează oficiali apropiați situației. Contactată de AFP, AIE nu a oferit un răspuns imediat. „Trebuie să transmitem un mesaj foarte clar: dacă nu putem redeschide Strâmtoarea Ormuz, o vom înlocui cu alt petrol care va veni din altă parte și va circula în întreaga lume”, a avertizat Roland Lescure miercuri.
Emmanuel Macron și alți lideri au declarat că lucrează la soluții pentru a asigura o redeschidere viitoare a Strâmtorii Ormuz, recunoscând, totodată, că acest lucru nu ar fi posibil cât timp războiul continuă cu atacuri neîncetate. După câteva zile de creștere a prețurilor, care au atins aproape 120 de dolari pe baril luni, prețurile țițeiului au scăzut marți, în urma declarațiilor lui Donald Trump, care a susținut că războiul cu Iranul.
