Agenția ucraineană a anunțat că porturile de pe Ruta Maritimă de Nord vor necesita lucrări de dragare de aproximativ 60 de milioane de metri cubi în următorii cinci ani, iar o situație similară se regăsește și în alte regiuni ale Rusiei.
Conform declarațiilor Serviciului de Informații Externe, Moscova se confruntă cu un blocaj semnificativ în infrastructură, având în vedere că anterior se baza pe contractorii străini care dispuneau de flote și tehnologii necesare pentru proiecte de dragare la scară largă.
Sancțiunile impuse de Occident au restricționat această posibilitate, iar Rusia nu a reușit să dezvolte alternative interne viabile. În anul 2025, țara a reușit să dragheze doar 2,2 milioane de metri cubi, un volum considerat insuficient pentru a genera o schimbare sistemică.
Moscova își îndreaptă acum, în mod teoretic, speranțele către China pentru dezvoltarea infrastructurii portuare din nord, însă Beijingul are propriile interese: asigurarea unui tranzit neîntrerupt pe întreaga Rută Maritimă de Nord, nu transformarea porturilor rusești în noduri logistice regionale.
Chiar și în contextul în care China ar participa la operațiunile de dragare, deciziile referitoare la porturile deservite vor fi luate la Beijing, nu la Moscova, ceea ce va restrânge controlul Rusiei asupra dezvoltării teritoriale și va spori dependența de actori externi.
În concluzie, această situație evidențiază un decalaj sistemic între ambițiile exprimate ale Rusiei în Arctica și capacitățile sale reale, subliniază Serviciul de Informații Externe al Ucrainei. Experții consideră că lipsa infrastructurii și dependența de tehnologiile externe vor continua să influențeze negativ perspectivele Moscovei în această regiune strategică, unde traficul maritim și dezvoltarea portuară devin tot mai esențiale.
