„Luna ianuarie aduce cu sine multe așteptări și o presiune puternică pentru a ne îmbunătăți, dar atunci când rezoluțiile sunt formulate ca transformări globale sau imediate, se activează un tipar de autoevaluare constantă care crește anxietatea și reduce motivația pe termen mediu”, a subliniat specialista, conform El Economista.
În acest context, ea a evidențiat că rețelele sociale amplifică fenomenul, prezentând „versiuni parțiale și atent selectate ale realității”. Expunerea constantă la mesaje despre succes, disciplină continuă sau stare de bine poate distorsiona percepția asupra a ceea ce este realist și realizabil în viața cotidiană. Avertizează că comparația constantă favorizează un dialog intern critic și o evaluare negativă a propriilor progrese.
„Problema nu constă în a-ți propune schimbări, ci în a o face plecând de la standarde externe, nerealiste și neadaptate vieții fiecărei persoane. Când obiectivul devine îndeplinirea unei imagini ideale, fie ele fizice sau personale, validarea externă este prioritizată în detrimentul nevoilor proprii. Această deviere crește disconfortul emoțional și facilitează abandonarea rapidă a obiectivelor”, a precizat Calle.
În acest context, experții Sanitas recomandă o abordare a rezoluțiilor de Anul Nou care să fie mai realistă și să țină cont de sănătatea mentală, punând accent pe procese durabile pe termen lung, în locul rezultatelor imediate.
Ei sugerează formularea unor obiective centrate pe obiceiuri, nu pe rezultate, stabilind ținte concrete și limitate, precum introducerea unor mici schimbări în rutina zilnică, ceea ce facilitează consecvența și reduce presiunea. În plus, obiceiurile progresive permit avansul fără a cere transformări radicale sau imediate, care de obicei sunt nerealiste.
De asemenea, se recomandă limitarea expunerii la conținuturi care provoacă comparație sau disconfort, pentru a proteja stima de sine. Stabilirea unui interval orar pentru consumul de conținut, silențierea conturilor care promovează standarde nerealiste și prioritizarea celor care ilustrează procese complete, nu doar rezultate, pot fi de ajutor. Este esențial un filtru care să protejeze de a considera real și obligatoriu tot ceea ce apare online.
În același timp, experții subliniază că regresiile fac parte din orice proces de îmbunătățire. „Normalizarea lor evită autoexigența excesivă și favorizează o relație mai blândă cu propria persoană, esențială pentru menținerea obiectivelor pe termen mediu”, adaugă ei.
Totodată, se remarcă importanța prioritizării îngrijirii de sine în detrimentul perfecțiunii și evaluarea progreselor parțiale. În final, experții recomandă revizuirea obiectivelor oricând este necesar. „Adaptarea rezoluțiilor la realitatea personală, profesională sau familială nu înseamnă eșec, ci ajustarea drumului astfel încât schimbarea să fie posibilă și sănătoasă. Dacă circumstanțele noastre se schimbă, și obiectivele trebuie să se schimbe”, precizează specialiștii.
Experții afirmă că, în majoritatea cazurilor, disconfortul asociat presiunii rezoluțiilor se reduce atunci când se ajustează așteptările și se adoptă o perspectivă mai flexibilă. „În orice caz, dacă apar simptome persistente de anxietate, blocaj sau descurajare, este recomandabil să se consulte un profesionist pentru a evalua contextul emoțional și a primi îndrumare specializată, inclusiv prin videoconsultație”, încheie Calle.












