Într-o analiză recentă, Haliti afirmă că, timp de peste 30 de ani, romii din România sunt reprezentați în Parlament de aceeași structură politică, fără o competiție reală și fără posibilitatea de a aduce o schimbare prin vot. Această situație contrazice, potrivit lui, principiile democratice asumate de România după 1989.
„România a ieșit dintr-un an super-electoral, lăsând mulți alegători mai neliniștiți decât împăcați. În momente ca acestea, când cetățenii sunt sătui de status quo și așteaptă o schimbare reală, democrațiile sunt testate prin modul în care funcționează puterea. Reprezentarea politică a romilor spune o poveste mai mare despre România”, afirmă Haliti.
„Nu este doar despre romi, ci un exemplu extrem al ceea ce toți cetățenii exprimă cu voce tare despre neregulile din România: alegerile nu contează cu adevărat, politicienii nu se preocupă de risipa fondurilor publice și de nivelul de ipocrizie care a devenit insuportabil”, adaugă acesta într-un comunicat.
Conform legislației actuale, minoritatea romă beneficiază de un loc rezervat în Parlament. Haliti subliniază că, în practică, accesul la acest mandat este controlat de o singură organizație, care funcționează formal ca ONG, dar acționează ca un partid politic fără o concurență reală.
„Alegerile legitimează reprezentanți deja stabiliți de sistem. Chiar și cu un număr foarte mic de voturi, mandatul este garantat”, explică vicepreședintele Fundației Roma for Europe.
Datele electorale arată o scădere constantă a sprijinului: de la aproximativ 80.000 de voturi în anii ’90, la doar 13.881 de voturi la alegerile parlamentare din 2024. În contextul unei populații rome estimate la aproximativ două milioane de persoane, susținerea electorală ar fi sub 1%.
„Cum funcționează democrația pentru cea mai mare minoritate europeană, care reprezintă cel mai mare număr de persoane dintre toate statele membre UE în România? Răspunsul este: ca pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. De mai bine de treizeci de ani, romii din România au fost reprezentați de aceeași structură politică, protejată de un sistem cu partid unic și plătită din bani publici începând din 1992. Puterea s-a schimbat în alte părți ale politicii românești, dar nu și aici”, afirmă Haliti.
„Pur și simplu, romii nu au nicio modalitate de a alege cine îi reprezintă. Accesul la scaunul parlamentar rezervat romilor este efectiv rezervat unei singure organizații, care funcționează ca un ONG. Sistemul monopolist, asemănător celui comunist, este construit astfel încât alegerile legitimează reprezentanții deja aleși, chiar dacă ar câștiga un singur vot”, a adăugat acesta.
Un alt aspect criticat se referă la finanțarea publică. Conform datelor, organizația care deține reprezentarea exclusivă a romilor primește anual fonduri de la bugetul de stat pe baza dimensiunii oficiale a minorității, nu a rezultatelor electorale.
În anul 2024, suma alocată a fost de 38,1 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 7,6 milioane de euro.
„Supraviețuirea politică nu depinde de voturile romilor, ci de designul instituțional”, afirmă Haliti.
Criticile se extind și asupra modului în care au fost cheltuiți banii publici. Curtea de Conturi a României a constatat în repetate rânduri cheltuieli ilegale sau nejustificate, recuperate ulterior prin litigii. La nivel european, OLAF a investigat proiecte de incluziune a romilor, estimând prejudicii de milioane de euro, cazuri trimise spre urmărire penală.
„Curtea de Conturi a României a constatat frecvent cheltuieli publice ilegale sau nejustificate legate de activitățile organizației reprezentative a romilor, banii fiind recuperați doar după litigii prelungite. La nivel european, OLAF a investigat proiecte de incluziune a romilor, estimând milioane de euro în fonduri utilizate abuziv, cu cazurile trimise spre urmărire penală, dar fără o decizie publică clară ani mai târziu”, afirmă Haliti.
În absența unor alternative democratice, mulți alegători romi aleg să nu voteze sau își îndreaptă sprijinul către alte formațiuni. Haliti avertizează că partide de extremă dreapta, cunoscute pentru poziții anti-minorități, obțin rezultate semnificative în unele comunități rome.
„Aceasta nu înseamnă că romilor nu le pasă de democrație, ci că și-au pierdut încrederea într-un sistem care nu se poate schimba”, se menționează în analiză.
Un episod recent este menționat, în care reprezentantul romilor a fost revocat din funcția de președinte al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților, după declarații considerate incompatibile cu atribuțiile funcției, inclusiv în raport cu drepturile comunității LGBT.
Haliti susține că responsabilitatea nu aparține comunității rome, ci establishmentului politic românesc, care a tolerat timp de decenii un sistem fără competiție. El consideră că deschiderea reprezentării către alegeri reale, liste concurente și lideri înlocuibili ar întări democrația României.
„Privită comparativ, inconsecvența este evidentă. În țările vecine, românii care trăiesc ca minorități naționale aleg reprezentanți prin alegeri directe, liste concurente și conducere înlocuibilă. România se bazează pe aceste standarde când pledează pentru cetățenii săi din străinătate. Acasă, pentru romi, le refuză”, concluzionează Haliti, subliniind că miza nu este doar reprezentarea unei minorități, ci și credibilitatea democrației românești în ansamblu.
