Reprezentanții Autorității Electorale Permanente (AEP) subliniază că aceasta nu are rolul de anchetator, ci se ocupă cu sesizarea autorităților competente atunci când apar nereguli. În prezent, cazul este în atenția Direcției Naționale Anticorupție (DNA), conform informațiilor furnizate de Gândul.
„Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat unor instituții publice, inclusiv plângeri penale, referitoare la modul în care a fost finanțată campania electorală. De asemenea, consider că este un exemplu pertinent privind capacitatea și instrumentele de care dispune AEP pentru a identifica sursele de finanțare ale campaniilor electorale. Este necesară o îmbunătățire a cadrului normativ”, a declarat președintele AEP.
„În timpul campaniei electorale, competitorii politici transmit documente către AEP. În acest caz însă, nu s-au prezentat documente”, a mai adăugat acesta.
Declarație de presă susținută de președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, pe tema activității AEP din anii electorali 2024-2025, a direcțiilor de acțiune pentru reconfigurarea legislației electorale și reorganizarea instituțională, București, 21 ianuarie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO
„AEP nu este un investigator care să stabilească de unde provin resursele financiare. Când am avut elemente relevante, am făcut sesizare penală. Aceasta este în prezent la DNA și face parte din setul de documente și sesizări transmise de instituțiile statului, nu doar de AEP”, a explicat Țuțuianu.
Autoritatea Electorală Permanentă identifică atât problemele, cât și soluțiile necesare pentru reglementarea procesului electoral. Adrian Țuțuianu, președintele AEP, a inițiat grupuri de lucru pentru a aborda problemele întâmpinate, inclusiv cele legate de publicitatea politică online și logistică în desfășurarea scrutinului, precum și reorganizarea AEP.
Adrian Țuțuianu a anunțat intenția de a propune un set de reguli clare pentru publicitatea politică pe internet, având în vedere că legislația actuală nu mai este adaptată la realitățile din era digitală. El a subliniat că normele electorale din România sunt „total depășite”.
„Clarificarea rolului și procedurilor specifice pentru campania online este esențială. În acest sens, legislația electorală din România este complet depășită, tehnologia a avansat mai repede decât reglementările, așa cum se întâmplă adesea în societate”, a afirmat Țuțuianu.
Președintele AEP a accentuat necesitatea unei logistici electorale unitare la nivel național, incluzând cabine, urne și amenajări standardizate pentru secțiile de vot. El a menționat că își dorește eliminarea cabinelor cu perdele.
„O problemă importantă este logistica electorală, iar eu intenționez să am întâlniri cu Uniunea Consiliilor Județene și cu asociațiile primarilor de municipii, orașe și comune pentru a crea o logistică electorală unitară. Ne dorim același tip de cabine, același tip de urne și aceeași amenajare a secțiilor de vot. Aș prefera să nu mai avem cabine cu perdele, ci urne transparente, eventual cu mecanisme care să permită numărarea buletinelor de vot introduse, pentru a asigura transparența procesului electoral”, a explicat șeful AEP.
Declarație de presă susținută de președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, pe tema activității AEP din anii electorali 2024-2025, a direcțiilor de acțiune pentru reconfigurarea legislației electorale și reorganizarea instituțională, București, 21 ianuarie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO
Șeful AEP a subliniat necesitatea simplificării legislației electorale și clarificării prevederilor care au generat interpretări diferite, pentru a preveni situații ce ar putea duce la anularea alegerilor, așa cum s-a întâmplat la ultimul scrutin.
„Este imperativ să simplificăm legislația, să includem în mod clar în aceasta aspectele care au dus la interpretări diferite în practică. De asemenea, trebuie să modificăm și să corectăm mecanismele de finanțare a activității partidelor politice, să creăm instrumente adecvate pentru a controla evoluțiile tehnologice. Este esențial să verificăm în timp real finanțarea prin diverse platforme care nu sunt monitorizate și raportate în aceeași manieră ca finanțarea tradițională”, a conchis Țuțuianu.
