Specialiștii Comisiei Europene analizează documentația transmisă de România prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pe 28 noiembrie, data limită pentru îndeplinirea jaloanelor, pentru care fondurile fuseseră suspendate în luna martie.
Comisia trebuie să decidă asupra „amenzii”, care ar putea ajunge la zeci de milioane de euro, pentru jaloanele considerate neîndeplinite.
Cererea de plată cu numărul trei, referitoare la verificarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR, este încă în proces de evaluare, conform informațiilor Mediafax, la o zi după termenul oficial de două luni pe care îl au experții de la Bruxelles.
România trebuia să finalizeze jaloanele restante aferente cererii nr. 3 până pe 28 noiembrie, iar Comisia avea, teoretic, două luni pentru a evalua stadiul conformării.
„Evaluăm încă măsurile luate și decidem dacă etapele/obiectivele relevante au fost îndeplinite”, a declarat, marți, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea Mediafax.
Conform regulamentului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), Comisia are la dispoziție două luni pentru a răspunde, astfel că termenul teoretic este 28 ianuarie. Totuși, dacă apar cereri de informații suplimentare, termenul poate fi extins.
Ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat pe 2 decembrie că România nu va pierde bani pe jaloanele de achiziții publice greșite, recuperând astfel 51 de milioane de euro. În legătură cu Jalonul 440, evaluat la 330,34 milioane de euro, Dragoș Pîslaru a menționat că Guvernul a furnizat dovezile necesare privind funcționalitatea AMEPIP, inclusiv numirea conducerii și primele sancțiuni impuse. Drept urmare, Comisia Europeană a validat îndeplinirea jalonului.
Un alt jalon provocator este Jalonul 121, ce se referă la guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic.
Oficialii au precizat că, pentru jalonul legat de guvernanța corporativă în domeniul energiei, cu o valoare de 227,9 milioane de euro, autoritățile române au transmis lista cu numirile efectuate în posturile de conducere ale companiilor strategice.
„Pentru jalonul 121, guvernanța corporativă a companiilor de stat în sectorul energetic, valoarea totală este de 227,9 milioane de euro. Au fost o serie de numiri, cu câteva excepții, unde, din motive de procedură sau neprezentare, au fost neocupate două poziții la Hidroelectrica, două la CE Oltenia și un membru în board la Eurotest; restul au finalizat procedurile de numire conform termenului din regulament. Având în vedere că discutăm de zeci de numiri, poziția noastră este că penalizarea va fi mai degrabă marginală”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Hidroelectrica a confirmat pe 26 noiembrie, în seara zilei respective, reluarea procedurii de selecție, după ce niciun candidat nu a îndeplinit toate condițiile pentru a fi ales director general, în urma eșecului la alegerea directorului financiar.
Procedura de selecție nu fusese lansată până pe 27 noiembrie, conform informațiilor Mediafax.
Întrebat despre estimarea penalizării pentru acest jalon, ministrul Dragoș Pîslaru a explicat metodologia aplicabilă.
„Există o metodologie de calculare pro rata pe numărul total de poziții; având în vedere că erau vreo 30 de poziții în total, există un calcul, dar nu aș vrea să intrăm în detalii. Cred că este de bun-simț să așteptăm calculele Comisiei, deoarece nu are sens să speculăm. Ceea ce pot spune este că este o neîndeplinire marginală. Dacă faceți un mic raport, veți observa că un procent foarte mare din jalon este îndeplinit”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
„Nu se poate estima exact, deoarece avem o metodologie pe care Comisia Europeană o va aplica în funcție de argumentele pe care noi le-am prezentat. Am explicat, inclusiv în cazurile unde nu am numit, motivele pentru care n-am realizat aceste numiri; aceste aspecte trebuie evaluate de Comisia Europeană. De aceea, nu vreau să vehiculez o sumă care ar putea fi inferioară celei pe care Comisia spune că o putem obține. Suntem în discuții deschise pentru a maximiza interesul României. Mandatul meu, împreună cu acest guvern, este să obținem cât mai mulți bani din fonduri”, a precizat ministrul, întrebat dacă este vorba despre milioane de euro.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost întrebat pe 27 noiembrie despre impactul asupra bugetului de stat al faptului că Hidroelectrica nu a reușit să respecte termenul de 28 noiembrie pentru finalizarea procedurii de selecție pentru funcția de director general, necesară pentru respectarea jalonului 121 din PNRR.
„Ne dorim să absorbim cât mai multe sume din PNRR. Vrem să obținem o sumă cât mai mare în următoarea cerere de plată, ceea ce ne va ajuta și în bugetele anilor 2025 și 2026”, a afirmat Alexandru Nazare.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat anterior zilei de 28 noiembrie, că peste 90% din companii vor reuși să finalizeze procesul până la termenul-limită.
De asemenea, Bogdan Ivan a evitat să ofere o sumă estimativă înainte de finalizarea tuturor proceselor.
„Avem adunări generale convocate în această săptămână, inclusiv pe 28 noiembrie. Nu pot oferi o sumă exactă. Totuși, ceea ce pot spune este că din 227 de milioane de euro pierduți, vom salva cel puțin 90%”, a afirmat ministrul Energiei.
Inițial, existau 43 de poziții care trebuiau ocupate în această perioadă doar la Ministerul Energiei.
Pe 27 noiembrie, Bogdan Ivan a subliniat că situația de la Hidroelectrica nu va duce la pierderea întregului jalon, ci la o penalizare punctuală, proporțională cu poziția neocupată.
„Pentru o poziție la Hidroelectrica, penalizarea este de 6 milioane de euro. Nu se pierd toți cei 227 de milioane, ci sume proporționale cu poziția pentru care compania nu a reușit să finalizeze procedura conform metodologiei europene”, a explicat ministrul, sugerând că suma pe care România ar putea să o piardă pentru cele două posturi neocupate la Hidroelectrica ar fi de 12 milioane de euro.
