Statul deține, în total, peste 1.500 de companii, iar autoritățile au anunțat că reforma va demara cu cele considerate prioritare.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a detaliat că procesul este legat de două termene-cheie asumate în cadrul PNRR. Primul termen se referă la închiderea interimatelor din consiliile de administrație, cu o dată limită stabilită pentru 31 martie 2026. „Avem un jalon important legat de închiderea interimatelor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. La acest termen se lucrează intens”, a declarat Gheorghiu într-un interviu acordat marți postului de radio Europa Liberă.
Cel de-al doilea jalon impune ca, până la 31 august 2026, Guvernul să prezinte planuri de restructurare pentru cel puțin trei companii de stat. Conform vicepremierului, ministerele au responsabilitatea de a iniția procedurile de selecție pentru noile conduceri, în colaborare cu Agenția care supraveghează performanța companiilor de stat (AMEPIP), iar procesul este monitorizat la nivel guvernamental.
Printre domeniile prioritare se află transportul feroviar, unde se regăsesc mai multe dintre cele 22 de companii selectate, inclusiv CFR Marfă, CFR Infrastructură, Metrorex, Societatea Telecomunicații CFR și Societatea de Administrare Active Feroviare (SAAF).
Un caz special este CFR Marfă, companie care trebuia să fie lichidată și înlocuită, începând din decembrie 2025, cu o nouă entitate a Ministerului Transporturilor, Carpatica Feroviar. Oana Gheorghiu a recunoscut că acest proces este întârziat, afirmând: „Este în curs, dar nu a pornit efectiv”, referindu-se la transformarea CFR Marfă.
Reforma companiilor de stat este, de asemenea, legată de situația datoriilor către buget. La finalul lunii octombrie 2025, moment în care Oana Gheorghiu a preluat mandatul de vicepremier, 249 de companii de stat aveau restanțe istorice de peste 9,4 miliarde de lei către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Datoriile nu au fost achitate integral, iar această situație va fi inclusă în procesul de analiză și reformă.
La începutul lunii noiembrie 2025, ANAF a transmis somații și a avertizat că poate demara proceduri de executare silită pentru recuperarea datoriilor.
Presiunea pentru accelerarea reformei provine și din situația financiară a statului. România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, echivalentul a 146 de miliarde de lei, dintre care 50 de miliarde de lei au fost destinate plății dobânzilor pentru credite. În acest context, Guvernul se bazează pe restructurarea companiilor de stat pentru a reduce pierderile și a limita presiunea asupra bugetului.
