După un an 2025 caracterizat de lansări record de sateliți și evenimente cosmice neobișnuite, ritmul activităților rămâne intens. Agențiile spațiale și companiile private se pregătesc pentru proiecte îndrăznețe, inclusiv misiuni spre Lună, iar cerul va oferi momente unice pentru observatorii de pe Pământ.
Interesul pentru Luna, satelitul natural al Pământului, revine în prim-plan după o perioadă de activitate redusă, conform informațiilor de la Euronews. În aprilie 2026, NASA va lansa o misiune de zece zile în jurul Lunii, în cadrul căreia patru astronauți – trei americani și un canadian – vor survola fața nevăzută a satelitului, fără a coborî pe suprafața acestuia.
Capsula va aduce imagini și date din regiuni care nu au fost observate direct nici măcar în timpul misiunilor Apollo. Aceste informații vor fi esențiale pentru viitoarele aselenizări din programul Artemis.
În plus față de misiunile cu echipaj uman, se preconizează trimiterea mai multor vehicule autonome spre Lună. Un proiect notabil este Blue Moon, un lander masiv dezvoltat de compania Blue Origin, fondată de Jeff Bezos.
Cu o înălțime de aproximativ opt metri, de aproape două ori mai mare decât modulul lunar Apollo 12, prototipul Blue Moon urmează să fie testat în 2026. Acesta este destinat să transporte astronauți NASA pe solul lunar. Totodată, companii americane precum Astrobotic Technology, Intuitive Machines și Firefly Aerospace își propun să efectueze misiuni comerciale pentru transportul de echipamente și resurse pe Lună, evidențiind astfel o competiție din ce în ce mai acerbă.
China își continuă programul spațial cu sonda Chang’e 7, care are ca scop explorarea zonei Polului Sud al Lunii. Aceasta are o importanță majoră datorită posibilității existenței apei înghețate în craterele permanent umbrite. Descoperirea și utilizarea acestor rezerve ar putea fi esențiale pentru susținerea misiunilor umane pe termen lung, oferind apă potabilă și materii prime pentru combustibilul rachetelor.
Pentru publicul larg, anul 2026 va aduce fenomene astronomice deosebite. În februarie, o eclipsă inelară de Soare, cunoscută sub denumirea de „inel de foc”, va fi vizibilă din Antarctica și parțial din Africa de Sud, Chile și Argentina.
Vârful pentru Europa va avea loc în august, când o eclipsă totală de Soare va traversa Arctica, Groenlanda și Islanda, ajungând până în Spania. Pe parcursul câtorva minute, lumina zilei va fi înlocuită de întuneric pe parcursul traseului îngust al eclipsei.
În plus, anul va aduce trei superluni, un fenomen ce apare atunci când Luna plină se află la cea mai mică distanță de Pământ. Prima superlună, din ianuarie, va coincide cu o ploaie de meteori, însă luminozitatea crescută va diminua vizibilitatea stelelor căzătoare. A doua va avea loc pe 24 noiembrie, iar cea mai impresionantă se va înregistra chiar în Ajunul Crăciunului, fiind cea mai mare și strălucitoare din întregul an.
Soarele va continua să genereze erupții în 2026, rezultând furtuni geomagnetice capabile să producă aurore boreale și australe. Deși ciclul solar actual a depășit vârful, specialiștii estimează că fenomenul va rămâne vizibil, uneori chiar la latitudini mai joase decât în mod normal.
Noile observatoare spațiale recent lansate vor oferi cercetătorilor ocazia de a studia mai detaliat activitatea solară și impactul acesteia asupra Pământului.
