Un gest care părea a fi unul administrativ a generat o reacție intensă în Olanda, unde, la un cimitir militar american din sudul țării, au fost îndepărtate două panouri ce ilustrau contribuția soldaților afro-americani la eliberarea Europei de sub ocupația nazistă.
Acest demers a suscitat nemulțumirea autorităților locale, a familiilor militarilor și a comunității responsabile de îngrijirea mormintelor.
Cimitirul se situează în Margraten, în apropierea graniței cu Belgia și Germania, și găzduiește aproximativ 8.300 de soldați americani. Panourile au fost eliminate din centrul pentru vizitatori în primăvara acestui an de către American Battle Monuments Commission (ABMC), agenția guvernamentală americană care se ocupă de memorialele militare din afara Statelor Unite.
Decizia a fost luată în urma emiterii de către președintele american Donald Trump a unei serii de ordine executive care au pus capăt programelor de diversitate, echitate și incluziune (DEI), afirmând că „America nu va mai fi woke”.
Îndepărtarea panourilor s-a realizat fără explicații publice, ceea ce a amplificat reacțiile negative.
Panourile eliminate spuneau povești adevărate de viață
Unul dintre panouri relata povestea lui George H. Pruitt, un soldat afro-american de 23 de ani, care a murit în 1945 în încercarea de a-și salva un camarad de la înec.
Celălalt panou preciza că armata americană era segregată rasial în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Aproximativ un milion de soldați afro-americani au servit în armata SUA în timpul războiului, majoritatea în unități separate, având sarcini logistice, dar și misiuni de luptă.
O unitate formată exclusiv din soldați de culoare a săpat mii de morminte la Margraten în timpul iernii foametei din 1944–1945, o perioadă extrem de grea pentru Olanda ocupată de naziști.
Comunitatea locală reacționează dur: „o parte a istoriei care nu trebuie ștearsă”
Cor Linssen, în vârstă de 79 de ani, fiul unui soldat afro-american și al unei femei olandeze, este unul dintre cei care contestă decizia. El afirmă că panourile reprezintă o parte esențială a istoriei care nu ar trebui ștearsă.
„Când m-am născut, asistenta a crezut că este ceva în neregulă cu mine pentru că aveam altă culoare a pielii. Eram singurul copil de culoare din școală”, a povestit el.
„Aceasta este o istorie reală. Panourile trebuie puse la loc.”
Politicile DEI (Diversity – Equity – Inclusion) ale lui Trump
După luni de incertitudine, două organizații media — Jewish Telegraphic Agency și Dutch News — au publicat e-mailuri obținute prin legea americană a accesului la informații publice (Freedom of Information Act), care relevă că îndepărtarea panourilor a fost determinată direct de politicile administrației Trump privind eliminarea inițiativelor DEI.
ABMC a declarat anterior că panoul despre segregare „nu se încadra în misiunea comemorativă”, iar panoul despre Pruitt a fost „rotit” și înlocuit cu unul dedicat unui soldat alb, Leslie Loveland, care a murit în Germania în 1945 și este îngropat tot la Margraten.
Nemulțumirea autorităților și a comunității
Theo Bovens, senator olandez și președinte al fundației Black Liberators, a menționat că organizația sa nu a fost informată despre îndepărtarea panourilor și consideră „ciudat” că acestea nu mai sunt considerate parte din misiunea memorială, deși fuseseră instalate chiar în 2024.
Atât municipalitatea, cât și provincia în care se află cimitirul au solicitat oficial readucerea panourilor. Un post de televiziune olandez a recreat panourile și le-a instalat temporar în afara cimitirului, însă acestea au fost îndepărtate rapid de poliție.
Între timp, fundația Black Liberators caută un loc permanent pentru un memorial dedicat soldaților afro-americani care au murit pentru eliberarea Olandei.
„O istorie care riscă să fie ștearsă”
Linda Hervieux, autoarea cărții Forgotten, care abordează soldații afro-americani ce au participat la debarcarea din Normandia, afirmă că eliminarea panourilor urmează „un tipar istoric de ștergere a contribuției oamenilor de culoare din istoria Statelor Unite”.
„Când soldații de culoare au ajuns în Europa, au fost pentru prima dată tratați ca eroi. Oamenii îi respectau, îi acceptau — inclusiv în Olanda”, a spus ea.
Pentru comunitatea din jurul Margraten, care de generații îngrijește mormintele soldaților americani, acest gest nu este doar o chestiune politică, ci una de memorie, respect și adevăr istoric, conform relatărilor AP.
