Intervenția a început luni, odată cu instalarea schelelor în fața peretelui altarului din Cappella Sixtină. Vaticanul estimează că acestea vor rămâne în poziție timp de aproximativ trei luni, suficient pentru finalizarea lucrărilor de restaurare. Vizitatorii vor avea în continuare acces în capelă, deoarece restauratorii vor lucra în spatele unui panou mare, pe care este imprimată o reproducere de înaltă rezoluție a frescei, conform informațiilor oferite de Il Post.
Cea mai amplă intervenție după 1994
Restaurarea actuală reprezintă cea mai semnificativă acțiune de conservare de la finalizarea proiectului major din 1994, care a durat 14 ani. Acest proiect a vizat atât „Judecata de Apoi”, cât și bolta Capelei Sixtine. Atunci, culorile frescelor au fost descoperite în nuanțe mult mai vii decât se considera, după îndepărtarea depunerilor de fum, praf și murdărie acumulate de-a lungul secolelor.
Paolo Violini, coordonatorul laboratorului de restaurare a picturilor și obiectelor din lemn al Muzeelor Vaticanului, a explicat că pe suprafața frescei s-a format o „peliculă albicioasă difuză”. Aceasta ar fi cauzată de microparticule purtate de curenții de aer din interior. Aceste depuneri au diminuat contrastul luminii și umbrei, afectând intensitatea culorilor și îngreunând percepția detaliilor.
Impactul turismului asupra frescei din Capela Sixtină
Capela Sixtină primește zilnic zeci de mii de vizitatori, iar prezența acestora influențează microclimatul interior. Căldura corporală, umiditatea și dioxidul de carbon generate de public contribuie la degradarea frescelor. Pentru a proteja lucrările, Vaticanul menține temperatura între 22–24°C și umiditatea sub 60%. Se utilizează sisteme de ventilație și monitorizare a aerului, iar anual se desfășoară lucrări de curățare în perioada de închidere a muzeului.
Schelele permit ca până la 12 specialiști să lucreze simultan. Proiectul este finanțat de organizația non-profit Patrons of the Arts in the Vatican Museums, care sprijină conservarea patrimoniului prin donații private. În procesul de restaurare sunt implicate, pe lângă restauratori, și departamentele de cercetare, conservare și documentare fotografică ale muzeului.
Capodopera Renașterii
„Judecata de Apoi” a fost comandată în 1533 de papa Clement al VII-lea, iar lucrările au început sub pontificatul lui Paul al III-lea. Finalizată în 1541, fresca acoperă o suprafață de peste 180 m² și include 391 de personaje. Această restaurare are ca scop păstrarea fidelă a intenției originale a lui Michelangelo, combinând protecția patrimoniului cu accesul publicului, și marchează o nouă etapă în conservarea uneia dintre cele mai importante creații artistice din lume.
