”În 2025, România a fost destinatia finală pentru aproximativ 80 de milioane de colete non-UE, dintre care mai puțin de 10% au ajuns direct pe teritoriul național. Celelalte colete au fost introduse prin hub-uri regionale din alte țări europene, conform practicilor logistice obișnuite din zonă. O analiză limitată la coletele sosite direct în România distorsionează semnificativ realitatea.”
Afirmațiile referitoare la o presupusă „prăbușire” a traficului cargo nu sunt susținute de datele publice disponibile. Nu există dovezi ale unei reduceri structurale cauzate de introducerea taxei logistice. Estimările de pierderi în sute de milioane de euro se bazează pe ipoteze eronate, respectiv pe aplicarea unor taxe vamale pentru colete cu valoare declarată sub 150 de euro. Aceste cifre nu sunt susținute de date oficiale sau metodologii verificabile.”
Subiectul taxării vamale în România pentru colete cu valoare declarată mai mică de 150 de euro este o premisă falsă”, afirmă reprezentanții ARMO.
Aceștia subliniază că aceste colete sunt în prezent scutite de taxe vamale, conform legislației europene actuale. ”Acest aspect este cunoscut în spațiul public și la nivelul UE ca fiind unul dintre motivele care contribuie la concurența neloială a companiilor din afara Uniunii Europene. Din acest motiv, la nivel european a fost agreată eliminarea acestei exceptări și aplicarea unei taxe vamale fixe de 3 euro/produs, distinctă de taxa logistică anunțată de Comisia Europeană, măsura urmând a fi implementată începând cu 1 iulie 2026. Prin urmare, afirmațiile referitoare la pierderile României din taxe vamale necolectate sunt neîntemeiate. Mai mult, taxele vamale constituie resurse proprii ale Uniunii Europene, nu venituri ale bugetului național. România nu poate pierde venituri de care nu a beneficiat vreodată și care nu i-ar fi revenit oricum.”
”În același timp, Uniunea Europeană a convenit asupra implementării unei taxe logistice începând cu noiembrie 2026, ca urmare a creșterii continue a volumului coletelor cu valoare redusă din afara Uniunii Europene și a presiunii pe care acestea o exercită asupra autorităților vamale naționale”, se mai menționează în comunicatul emis de ARMO.
În acest context, Asociația Română a Magazinelor Online afirmă că normele de implementare ale taxei logistice nu au fost adoptate până în prezent, iar reprezentanții ARMO solicită ”adoptarea rapidă a acestor norme, pentru a asigura predictibilitate actorilor economici, o aplicare uniformă la nivel național și evitarea interpretărilor divergente sau a estimărilor speculative privind impactul măsurii”.
”Măsuri similare au fost implementate sau sunt în curs de implementare și în alte state membre UE, demonstrând că aceasta nu este o inițiativă izolată a României, ci o abordare coordonată pentru gestionarea provocărilor generate de fluxul masiv de colete ieftine din țări terțe, care afectează echilibrul concurențial pe piața europeană.”
În discuțiile publice s-a creat confuzie între două tipuri de import: procedura H7 – pentru coletele cu valoare redusă, și importurile comerciale obișnuite – procedura H1. Pentru coletele mici, TVA este plătită de consumatori la momentul plasării comenzii și apoi este virată statului. În cazul importurilor comerciale, TVA se plătește la vamă, în statul de import. Taxa logistică se aplică doar coletelor mici, nu și importurilor comerciale. De aceea, afirmațiile conform cărora statul nu mai încasează TVA sunt greșite – TVA se încasează în continuare pentru coletele cu valoare declarată sub 150 de euro, indiferent de destinația acestora, fie că ajung în România sau în alt stat membru UE. De asemenea, importurile H1 nu pot fi afectate de introducerea acestei taxe, atâta timp cât aceasta nu se aplică acestui tip de importuri.”
Aceștia subliniază și că ”dacă informația se dovedește a fi adevărată, creșterea importurilor prin procedura H1 reprezintă un aspect benefic pentru consumatorul român, deoarece permite autorităților vamale să exercite un control efectiv asupra mărfurilor în ceea ce privește conformitatea, siguranța și standardele, contribuind astfel la protecția consumatorilor și la o concurență echitabilă.”
Informațiile circulante în spațiul public se bazează pe ipoteze false și conduc la concluzii nerealiste, care nu rezistă unei analize fiscale simple. AMRO este un susținător al dezbaterilor informate privind comerțul electronic și aspectele fiscale aplicabile și respinge ferm răspândirea de informații inexacte care pot induce în eroare publicul.”
